Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
3 CULTURA POPULARÄ §1 CULTURA DE MASÄ 475 In conditiile tár ii noastre se impune о studiere in profunzime а modului de asimilare a culturii de masä, a ceea ce ii conferä о anumitä specificitate nationalä in cadrul tendintelor moderne ale dezvoltärij. S-а subliniat nu de putine őri importanta civilizatiei täränesti pe care s-а grefat intreg procesul de industrializare socialistä cu toate transformärile pe care le genereazá. „In aceste condi,tü. unul din aspectele prin care se filtreazä noile influente culturale este mi§carea traditiei §i a modernitätii, jocul acestora intre necesitätile novatoare §i cele conservatoare, intre tendinta spre integrare, prin acceptarea modernului, §i tendinta spre rezistentä, prin refuzul modernului“3. Cultura popularä de tip traditional §i cultura de masä reprezintä doi poli distincti, care färä a fi diamétral opu§i se interconditioneazä reciproc, unitatea lor complementarä fiind justificata „prin continuitatea f aptu lui social-istoric, prin dezvoltarea progresivá a societátii, prin activitatea umanä“4. Atit in sfera creatiei cit §i a „consumului de culturä“ intre traditie §i inovatie, raportul in continuä schimbare, cu intreaga sa gamä de interconditionäri specifice se cere investigat, nu pur §i simplu din interes §tiintific, ci pentru a se putea actiona in vederea armonizärii procesului evolutiv actual in sfera culturii, conform noilor structuri economice, sociale, spirituale. „Traditia reprezintä noul de ieri, iar inovatia, noul de azi, reprezintä traditia de miine“5. In cele ce urmeazá vom face unele referiri privitoare la cadrul social al acestui „nou de ieri“, in care cultura popularä de tip traditional s-а format §i a evoluat spre continuturile si formele ce ni s-au transmis. Dacä nu se poate afirma cu suficientä acoperire cä mediului sätesc ii apartine exclusivitatea in creatia §i practicarea formelor culturii populare, nu este mai putin adevärat cä acest mediu detine, cel putin raportat la realitátile románesti, о incontestabilä prioritate. Satui, in acceptie traditionalä, era privit in general sub aspectui unei colectivitäti cu rezidentä stabilä ín aceea^i asezare din rural, a cáréi locuitori datoritä statusului ocupational exclusiv de tip agricol, erau dependenti de mediul natural, in mod preponderent de pämint. In acceptia sociologicä sfera acestei notiuni este extinsä cuprinzind nu numai grupurile angrenate in ocupatii agricole, ci si alte categorii de indivizi care, locuind in acest mediu, contribuie la formarea §i transformarea fizionomiei sale. _ Specificul mediului rural traditional a fost studiat de numero?i sociologi autohtoni si sträini, fäcindu-se referiri desigur la conditiile spe-3 $t. Steriade, Puncte de vedere privind asimilarea culturii de masä, ln Contributa la sociologia culturii de masä, Editura Academiei R.S.R., Bucure$ti, 1970, p. 217. 4 D. Cruceru, Caracterul dinamic al culturii in socialism, Editura ^tiintificä $i enciclopedicä, Bucure$ti, 1978, p. 186. 5 Al. Tänase, Introducerea in filozófia culturii, Editura ;tiintificä, Bucure$ti, 1968, p. 131.
