Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
452 SZABÓ MIHAI 4 tru ráspindirea culturii ín ríndul maselor románesti, organizeazá cursuri de alfabetizare §i serbäri populare. Räspunzind unei necesátdti acute, depune eforturi pentru a obtine improprietärirea cu un teren pentru ridicarea, in colaborare cu celelalte societati culturale, a unei Case de culturä. Anul 1925 marcheazä о nouä ascensiune ín activitatea Despärtämintului. ín acest an s-а tinut in, ora§ a treia adunare generalä a Asociatiunii. Cu acest prilej s-а organizat un mare „Conduct-etnografic“14 (festival folcloric), care a uimit prin frumusetea costumelor §i a dansurilor populare. Adunarea a constituit о adeväratä särbätoare a folclorului, a cärtii §i invätäturii románesti. La aceastä adunare au onorat óraiul, prin prezen(a lor activä, personali táti marcante ale vieti i politice si culturii románesti ca Vasile Goldis, Silviu Dragomir, Zaharie Birsan, Emil Isac, Augustin Maior §i al^ii. ln anii urmätori, Despär(ämintul depune о activitate si mai intensä ajungind, in 1930, fruntas pe Asociatiune (locul I). In 1932 deschide §col täräne^ti pentru bdrbati, organizeazá un mare numär de serbäri cimpene^ti, serate artistice $i literare, reprezentatii ?i spectacole teatrale, prelegeri populare, antrenínd in aceste actiuni $i celelalte societäti culturale románesti. I$i intensified §i activitatea editorials. In anii 1936—1938 editeazä gazeta „Astra“ cu un indreptar pentru cercurile culturale, culegeri de folclor, brosuri medicale §i de popularizare a §tiin(ei. Unul din marile merite ale Despärtämintului a fost construirea in anii 1937—1939, cu ajutorul maselor románesti si a autoritätilor, a Casei Nationale (actuala clädire a Casei de culturä), care si-a deschis activitatea la inceputul anul ui 194015. ln 1919, in eonditiile íntregirii patriei, isi reincepe activitatea si „Societatea culturalä a meseriasilor romäni“. Societatea isi modified statutul luind denumirea de „Societatea meseriasilor romäni“, avind ca obiective principale sprijinirea invdtämintului romänesc, a conditiilor de predare §i invätare, promovarea activitätilor industriale, organizarea de expozi(ii, mijlocirea valorificdrii produselor realizate de meseriasil6. ln domeniul invdtämintului ia in discutie propune cre§terea posturilor de invätätori, sprijinä §coala de ucenici, indreptind atentia tinerilor romäni spre industrie §i corner! Societatea indrumä cu consecventä activitatea „Societätii tinerimii románé“ si a „Casinoului román“. Conlucreazä fructuos cu „Societatea meseriasilor sasi“, infiintatä in 1863, care, de asemenea, promoveazä pregätirea profesionalä si culturalä a tinerilor prin organizarea unor cursuri de calificare, de serate 14 Sämänätorul, an. I, nr. 3, din 3 XI 1925. 15 Vezi mai pe larg Netea, Vasile, Sub stindardul „Astrei“. Douä decenii de activitate culturalä in despärtämintul Reghinului, 1919—1939. Cluj, 1939; Ploe§teanu, Gr., Adunärile generale ale „Astrei“ de la Reghin, in Sub semnul lui Clio. Omagiu Acad. prof. Stefan' Pascu, Cluj, 1974 $i Marin $ara, Despärtämintul Reghin al „Astrei“, ín Marisra, VI, 1976, p. 326—338. 16 Híradó (Jurnal), Tirgu Mure?, an, XII, nr. 38 din 19 X 1931.
