Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
5 REGHINUL INTRE CELE DOUÄ RÄZBOAIE 453 culturale $i artistice precum §i cu ,,Cercul de citit al meseria^ilor maghiari“ care a jucat un rol de seamä in culturalizarea populatiei maghiare17. ln educarea maselor de femei §i in antrenarea acestora la diferite activitati culturale ?i de binefacere, un rol important au avut reuniunile asocietiei femeilor románé, a femeilor maghiare $i a celor germane care au organizat periodic seri cultural-artistice, contribuind la imbogätirea vietii spirituale a orasului18 19. In sprijinirea asociatiilor culturale, a diferitelor reuniuni un merit deosebit a revenit „Cercului intelectualilor románi din Reghin §i imprejurimi“, infiintat in 1925m, care a promovat cu consecventä dezvoltarea con^tiintei nationale a poporului. In educarea muncitorilor din fabricj, un rol de seamä 1-au avut cäminele muncitore.?ti din parcul popular §i centrul orasului, unde s-au tinut prelegeri de cätre frunta?i ai mi$cärii muncitore$ti ?i progresiste ca: Lucretiu Päträ$canu, Victor Aradi, Simó Géza, loan Sularu ?i al^ii20. In aceste cämine, formatiiile culturale ale muncitorilor au organizat §i prezentat programé artistice in spiritul luptei de clasä a proletariatului. c) Bibliotecile, i$i extind, de asemenea, activitatea bucurindu-ce de sprijinul societätilor culturale, a asociatiilor profesionale §i a diferitelor cercuri de lecturä. ln aceastä perioadä un rol tot mai insemnat va avea biblioteca Despärtämintului „Astrei“ care isi fixeazä ca obiectiv principal „räspindirea culturii §i civilizatiei romänesti“, precum si biblioteca Societätii meseria§ilor romäni, al cärei volum creste an de an prin cumpärarea de cärti din veniturile realizate cu ocazia „productiunilor artistice“. ln 1930, biblioteca va avea peste 1.200 cärti. Räspunzind cerintelor tot mai avansate ale populaüei romäne§ti, se infiinteazä in 1935 о bibliotecä centralä publicä, la formarea cäreia participä societätile culturale si, in primul rind, Societatea meseria§ilor romäni21, care a cedat biblijotecii toate cärtile sale. О bibliotecä proprie va avea §i Societatea tinerimii románé. Societätile de cultura §i cercurile de citit in limba maghiarä $i germanä i§i dezvoltä, de asemenea, activitatea. Cercul cetätenesc maghiar de citit dispunea in 1929 de 1.203 cärti maghiare, romänesti §i germane, precum §i colectia mai multor ziare $i reviste. Mai tirziu cercul se reorganizeazä numindu-se „Cercul de lecturä al meseria$ilor maghiari“, care va avea §i sediu propriu, о bibliotecä de circa 3.000 vo-17 О asemenea colaborare deosebit de fructuoasä a fost Serbarea Societätii cizmarilor din Reghin, la care si-au adus contributia formatiile cultural-artistice ale romänilor, maghiarilor si sasilor din oras Vezi Sämänätorul, an. IV, nr. 18 din 17 VII 1928. 18 Szabó Mihai, Societatea meseriafilor románi din Reghin, in Vatra, Tirgu Mure?, S. N. (1971), an. XII, 1982, nr. 9, p. 12. 19 Sämänätorul, an. I, nr. 9 din 22 octombrie 1925. 20 Maros (Mure?ul), Tirgu Mure?, an. II, nr. 6 din 9 I 1928 ?i nr. 280 din 7 XII 1928. 21 Procesul verbal al ?edintelor Societätii meseriasilor romäni din Reghin din 31 III 1935.
