Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
3 REGHINUL INTRE CELE DOUÄ RÄZBOAIE 451 a särbätorit 250 ani de activitate neintreruptä8. In Apaiina, fosta seoalä greco-catolicä a devenit seoalä de stat. In anui 1927—1928, §coala a primit un nou local, asigurindu-se condilii normale de desfä§urare a procesului instructiv-educativ. $i-a continuat activitatea §coala romanocatolicä si cea reformatä9. In Ierbus, fosta seoalä de stat a fost preluatä de statul román si a devenit о seoalä in limba de predare romänä. Localul nou al scolii a fost construit de stat, cu sprijinul popu itiei locale, in 192810. In Iernuteni, scoala greco-catolicä a devenit §coal. de stat cu 4 clase, avind in medie 45—50 elevi, iar §eoala reformatä si-a continuat activitatea in cadrul comunitätii respective. $coala primarä de stat, in 1929, a primit о nouä clädire. In acel an ?colar a functionat cu un singur dascäl, 6 clase §i 35 elevi, iar in 1932 cu 7 clase. $coala reformatä a funefionat cu 7 clase $i 2 de repetifie, avind in medie 60—70 elevi §i un singur invätätor, iar incepind dSin 1935, doi invätätori11. In perioada studiatä a functionat, in oras si о seoalä evreiascä12. invätämintul profesional s-а integrat, de asemenea, in sistemul invätámintului muncitoresc román. Din cele 40 de scoli pentru ucenicii din industrie §i comert existente in Transilvania, una functiona in Reghin. In 1919—1920, $coala de ucenici pentru industrie $i comert a fost frecventatä de 214 elevi, organizafi in patru clase, limbile de instruire fiind romänä, maghiarä si germanä. §coala era deservitä de 6 profesori calificati13. La inceputul deceniului al patrulea, deoarece majoritatea meseriasilor isi trimit copiii in §coli de arte §i meserii, pentru a face fatä productiei industriale tot mai moderne, numärul elevilor ucenici a scäzut considerabil. ln 1932, aläturi de seoalä, s-а infiintat un cämin pentru ucenici. Intre cele douä räzboaie mondiale, §colile, §i in primul rind cele de stat, au desfäsurat о intensä activitate pentru pregätirea fortéi de muncä necesarä industriei, mestesugurilor si comertului din oras, mai multi elevi eontinuindu-si stydffle la Tirgu Mures, Cluj, Sibiu, Brasov sau in alte ora§e mai mari. b) Societätile culturale. Dupä infäptuirea Unirii capätä női dimensiuni §i activitatea societätilor culturale.» Despártámintul „Astrei“ i§i continuä munca de luminare a päturilor largi ale poporului, de cultivare a bunelor moravuri si a constiintei nationale. In 1923 Despártámíntul se reorganizeazä si declanseazä о puternicä miscare culturalä, organizeazä biblioteci, tine un mare numär de prelegeri populare pen-8 Scoala generáló nr. 2 Reghin. Ritmuri noi, 1725—1975. Manuscris, p. "5—7. ,J Anuarul statistic al Scolii generale nr. 4 Reghin (Apalina). Manuscris, p. 5—7. 10 Sämänätorul , An. IV, nr. 19 din 19 iulie 1928; Vezi si Unele date privind infiinfarea si dezvoltarea Scolii generale nr. 3 Reghin (Ierbus), 1972, Manuscris, p. 2. p. 38, 43. 11 Pentru scolile din Iernuteni vezi Monográfia Scolii generale nr. 6 si Monográfia Scolii generale nr. 7. In Istoricul $colilor din Reghin. Manuscris, 1971. p. 38, 43.12 Szászrégeni Heti Hírek (Stiri säptäminale din Reghin), An. III, nr. 9, •din 17 mai 1928. 13 Istoricul invätämintului profesional din Reghin. Manuscris, in Istoricul fcolilor din Reghin. 1971, p. 53.
