Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

II. Istorie

REGHINUL INTRE CELE DOUA RÄZBOAIE MONDIALE

Via^a culturalä*

SZA<BÓ MIHAI

Infäptuirea idealului national, de Unire a Transilvaniei cu patria marná, a produs §i ín domeniul culturii transformäri $i innoiri. Asemenea transformäri se ínregistreazá §i ín Reghin.

a. Invätämintul. La inceputul anului 1919 autoritátile románesti au preluat toate §colile de stat cu intregul lor inventar. Cadrele didactice neromäne au depus jurämintul de credintä statului román. A inceput о nouä organizare a invätämintului. invätämintul in limba romänä а fost introdus pentru elevii romäni, elevii nationalitätilor conlocuitoare urmau sä fie instruiti in limba lor maternä.

О deosebitä atentie s-а acordat de cätre noile autoritär scolilor románéi?ti care, in conditiile Austro-Ungariei, a politicii de maghiarizare fortatä, au lipsit aproape cu tótul in majoritatea oraselor din Transilvania, ori si-au deefäsurat activitatea in conditii deosebi't de grele. In Reghin, §i-au contiinuat activitatea toate scolile existente anterior si s-au infiintat női scoli, in prímül rind de grad mediu.

invätämintul pre$colar a cunoscut о nouä dezvoltare. $i-a continuat activitatea grädinita evanghelicä ($coala de copii mici). in 1920 s-а infiintat о grädinitä romäneascä care a functionat pinä la Dictatul de la Viena. In 1936 a luat fiintä о grädinitä in Iernuteni, iar in 1937 in Apalina* 1.

Fosta §coalä primarä greco-catolicä de pe Mihai Viteazul s-а transformat in §coalä de stat deschizmdu-§i larg portile tuturor copiilor care doreau sä invete in limba romänä. Numärul elevilor romäni fiind in cre$tere, iar clädirea §colii fiind prea micä, cu efortul maselor romäne§ti §i ajutorul primäriei, sub conducerea directorului $colii Alexandru Moldovan, care a adunat prin activitäfi culturale un fond de aproape un miliőn lei, s-а construit clädirea actualä a §colii2.

In 1919 statui a preluat scoala civilä de bäiefi (infiintatä in 1918) pe care, in 1920, a transformat-o in primul liceu romänesc din ora$, moment cultural de mare insemnätate ín viafa Reghinului §i a imprejurimilor3. Liceul §i-a tinut cursurile intr-un local necorespunzätor. Cu

* Prima parte a lucrärii, Dezvoltarea economicä, a apärut in Marisia VIII, din 1978, a doua, Miscarea muncitoreascä, in Marisia IX, 1979.

1 Istoria grädinifelor din Reghin. Manuscris. 1972, p. 2.

29 — Marisia — XI