Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
450 SZABÓ MIHAI 2 toate acestea el este frecventat de un numär tot mai mare de elevi (in 1920 de 113 elevi, iar in 1923 de 210 elevi). ín urma interven(iilor unor mari personalitati din aceastá parte a (árii, ca Simion Mándrescu, in 1922 s-а autorizat functionarea cursului superior al liceului, dar datoritä marilor greutáfi, mai ales ín domeniul cadrelor ?i a lipsei spa^iului corespunzätor, ?coala a functional, incepínd cu anul 1924, din nou numai cu clase de gimnaziu2 3 4, ín clädirea fostului tribunal. ín 1927 a inceput construirea, prin efortul maselor románe?ti ?i a contribufiei primäriei, a unui edificiu ?colar ce s-а terminat ín 1930 (actualul ipternat al Liceului industrial nr. 2). Noul local a avut, pe lingä sáli de clasá, $i un laborator §i un muzeu de ?tiintele naturii. Scoala a primit atunci denumirea de Liceul „Petru Maior“. Intre anii 1930— 1940 liceul a funcfionat cu 6—10 cadre didactice. Din august 1940 pina ín decembrie 1944 localul $colii a fost ocupat de Scoala profesionalá romäno- catolicá, liceul románesc neputindu-?i continua activitatea datoritá politicii najionaliste a autoritáfilor maghiare5. О parte din copiii nationalitäfilor conlocuitoare s-au orientat spre ?colile románe?ti, majoritatea insá le-au frecventat in continuare pe cele confesionale, evanghelice, reformate sau romano-catolice. A continuat sä funcfioneze ßcoala elementará evanghelicá, Gimnaziul evanghelic de báiefi ?i Gimnaziul evanghelic de fete, pe lingä саге au functional ?i diferite cursuri. In 1929 cele douä gimnazii evanghelice s-au contopit intr-un gimnaziu mixt sub conducerea directorului dr. Gustav A. Kinn6, autorul mai multor articole ?i referate ?tiintifice §i care a condus ?coala din anul 1906. Din 1931, gimnaziul a fost condus de profesorul Traugott Schwab, cercetätor de seamä al vie^ii economico-sociale a ora?ului. ín cadrul bisericii reformate ?i-a continuat activitatea ?coala de pe strada Anton Pan funcfionínd cu 7 clase ?i 3—4 inväfätori, iar in cadrul bisericii romano-catolice ?coala de lingä bisericä, tot cu 7 clase. La solicitarea populafiei maghiare din óra?, aceasta neavind ínváfámint secundar, statul a infiinfat, aici, in 1918 Gimnaziul maghiar de stat cu 4 clase, care a func^ionat íntr-o clädire inchiriatä. ín 1919, ?coala a fost preluatä de statul román, Gimnaziul maghiar va funcfiona in cadrul comunitátü romano-catolice intr-o clädire de pe strada Bälcescu7. In Reghin-sat ?i-a continuat activitatea scoala reformatá cu 7 clase, precum ?i ?coala primará de stat, aceasta avind о secfie in limba románä ?i una in limba maghiarä cu cite 4 cadre didactice. $coala in 1975 2 lstoricul Scolii generale nr. 1. p. 3. In Istoricul fcolilor din Reghin. Manuscris. 1971. 3 Anuarul Liceului román de stat din Reghin. Anul 1921—1922 si anuarele aceluia? liceu din anii 1923—1931. De asemenea Liceul industrial Reghin 1976. Manuscris, p. 12—20. 4 Samanatorul, Reghin, An. I. nr. 1 din 26 august 1925. 5 Szabó Mihai, Reghinul sub ocupafie horthysta. Manuscris, p. 5. 6 Anuarul LXVI al Gimnaziului ev. C.A. Reghin pe anul scolar 1929—1930, p. 4. Vezi si Anuarul Scolii generale nr. 5, pe anii 1972—1976. Manuscris. 7 Liceul real-umanist Reghin. Anuar ?colar 1975—1976. Manuscris, p. 1.
