Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
19 POLITICA DE ACHIZITII A CÄRBUNELUI 425 tanta Väii Jiului ca investire, din punct de ved ere social p ca furnizor al cäilor ferate p dat fiind (pe) de altá parte cá este singurul combustibil care poate suporta transportul, cá zóna lui de influentá este toatá tara, celelalte mine neindeplinind decit un rol de completare in zonele lor de producte“53. La 11 decembrie 1928 societátile din Valea Jiului au inaintat un nou memoriu cätre Ministerul de Industrie p Comerf in care reamintind ideile exprimate in documentul precedent, pretindeau inchiderea tuturor minelor mici, care furnizau combustibil de calitate mai slabá p preluarea cotelor lor de furnituri de cätre minele din Valea Jiului, considerínd cá numai ín acest fel s-ar putea reduce prepái de cost al cárbunelui5'1. Argumentapa sofisticatá a monopolurilor din Valea Jiului nu putea ascunde adeváratele lor scopuri: sub masca intenpei de a „salva industria carboniferä naponalä“, de a „reduce cheltuielile C.F.R.“, de a „mári productivitatea muncii“ se ascundea dornpa de a deveni singurii stápínitori ai pie^ei cárbunilor, singurii furnizori de seamá ai C.F.R., prin ruinarea intreprinderilor carbonifere concurente. Lupta de concurenfá in sinul industriei carbonifere romanepi se desfá$ura la toate nivelurile, imbrácind cele mai diferite forme. In anii 1928—1929 cea mai aprigä luptä s-а desfä^urat insä intre societáple din Valea Jiului au pierdut térén in confruntarea cu Societatea Creditül prinderilor din Valea Jiului erau expuse о serie de contraargumente fafä de pretenpile acestei societäp: „Conceppa Creditului Carbonifer are dimpotrivä un dezavantaj pentru cäile ferate prin urmätorul fapt: adoptindu-se principiul alimentärii Moldovei, Bucovinei p Basarabiei cu cärbuni din acest bazin se va transporta la distante mari combustibil inferior de unde о scumpire de transport a caloriei utile fatä de transportul caloriei de Valea Jiului. Este evident cá costul pe kilometru fiind acelap, cu cít combustibilul este mai slab, cu atit caloria transportatä este mai scumpä, de unde rezultä cá este о politicä greptä transportarea la distante mari a cärbunelui inferior“55. Dep dispuneau de numeroase alte atuuri, in lipsa sprijinului guvernamental pe care erau obisnuip sä-1 utilizeze, societátile carbonifere din Valea Jiului ap pierdut teren in confruntarea cu Societatea Creditül Carbonifer: in anul 1929 ea a vindut 175.008 t cärbune la C.F.R., sporindu-p livrärile cu 50.000 de tone. Din conträ, vinzärile societäplor Petro$ani p Valea Jiului de Sus cätre cäile ferate au scäzut u$or, de la 883.817 t in 1928 la 876.981 t in 1929, livrärile celorlalte societäp din Valea Jiului sporind intr-o mäsurä neinsemnatä. Aceste variapi p lipsä de stabilitate in domeniul livrärilor erau insopte de un efect p mai nepläcut, anume de oscilapa prepirilor, tendinta predominantä fiind aceea de u$oarä erepere in anul 1928, iar apoi de seädere accentuatä in anul urmätor. Dep administrapa C.F.R. a pre-53 Arh. Stat. Bucurepi, U.I.M.M.R., Ds. nr. 4/1929, f. 128. 54 Arh. cit., Fond cit., Ds. nr. 1/1928, f. 21, 23. 55 Ibidem, f. 25.
