Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
424 BÁTHORY LUDOVIC 18 subordoneze §i alte societati carbonifere din Romänia, precum Lignitül, Schitu-Gole?ti $i altele. Aceste societati i?i vindeau, de altfel, productia prin intermediul unei „Societáti de vínzare ín consignare“ (COMIN), care era, de fapt, un sindicat de desfacere de tip monopolist50. De asemenea, Societatea Creditül Carbonifer a inceput sä colaboreze tot mai strins, in lupta de concurentä ре care о desfä^ura indeosebi impotriva furnizorilor din Valea Jiului, cu Societatea Minele de Cärbuni din Ardeal. Indeosebi cätre sfir§itul anului 1928, reprezentantii Creditului Carbonifer, susfinuti ?i de Mihail Manoilescu din partea Minelor de Cärbuni din Ardeal, au pornit о propaganda foarte activä, susfinutä pe toate cäile, atit prin intervenfii, cit $i prin presä, afirmind cä aprovizionarea liniilor ferate mai indepärtate de Valea Jiului cu cärbune provenind de aici ar fi nelogicä §i costisitoare, datoritä cheltuielilor enorme de transport pe care le incumbä. Pe baza acestor argumente ei cereau stabilirea unor zone de desfacere bine delimitate pentru fiecare bazin carbonifer, in care intreprinderile respective sä aibä dreptul exclusiv de a aproviziona cu cärbune cäile ferate $i intreprinderile. Reprezentantii acestei societäti ?i-au exprimat deschis pretentiile cu ocazia reuniunii organizatä la Directiunea Generalä a C.F.R. in data de 24 noiembrie 1928, cind au cerut ca „aprovizionarea Moldovei, Basarabiei §i Bucovinei care se fäcea in maré parte de Valea Jiului, sä fie fäcutä de acum inainte exclusiv de Creditül Carbonifer51. Adoptarea acestei propuneri ar fi lezat foarte sensibil interesele producätorilor din Valea Jiului care aprovizionau refeaua de comunicatii din intreaga tarä cu cärbune. De aceea ei au pornit о contraofensivä puternicä. Ion Bujoiu i-a informat pe Ferenc Chorin §i Richand Fuchs cä a reu$it sä-§i realizeze intreprinderi care impreunä realizau 90% din productia de cärbune a tärii in Contrapropaganda pe care a pornit-o §i cä intentiona sä lanseze о campanie de presä prin intermediul Uniunii Producätorilor de Lignit, cu care colabora foarte strins52. Concomitent, Ion Bujoiu a avut mai multe intrevederi cu Virgil Madgearu, ministrul de industrie $i comert, cu generálul Alevra, ministrul comunicatiilor, precum $i cu administratorii cäilor ferate pe care a incercat sä-i converteascä de parte punctului säu de vedere. Aceste intrevederi au fost urmate de о suitä de memorii care incercau sä influenteze politica combustibilului in curs de elaborare de cätre guvern. Memoriul intitulat „Citeva considerente in legäturä cu discutarea contractului de furniturä de combustibil cäilor ferate románé in 1929“ exprimä färä nici о reticentä pretentia de dominate a societätilor din Valea Jiului pe piata cärbunelui: „Se pune intrebarea care este zona care trebuie aprovizionatä cu cärbuni din Valea Jiului §i care sint zonele rezervate celorlalte mine? Este natural cä datä fiind impor-50 Arh. Stat. Pitesti, S. Lignitul, Ds. nr. 19/1929. 51 Arh. Stat. Bucure?ti, U.I.M.M.R., Ds. nr. 4/1929, f. 126. 52 Arh. Stat. Déva, Lupeni S-A.RDs. nr. 21, f. 132.
