Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
17 POLITICA DE ACHIZITII A CARBUNELUI 423 atunci problema cea mare era märirea productiei, debuseul fiind totdeauna asigurat, odatä cu inceputul crizei economice trece pe primul plan problema debuseului, pentru asigurarea cäruia se dä о luptä aprigä47. Or, practica anilor trecuti demonstrase deja cä in domeniul luptei de concurenfä pentru piata de stat principala armä de luptá о constituia obtinerea bunävointei cercurilor guvemante. Pentru guvernul natonal-färänesc care, oricum, inten^iona sä reducä furniturile de cärbune cätre cäile ferate, scäderea pre^urüor la derivatele petrolului a fost un prilej binevenit. Cäci, datoritä präbu$irii cartelului international al petrolului, prejul päcurii pe piafa mondialä а scäzut in anii 1928—1929 de la 39,78 fr. elv. pe tonä la 17,16 fr. elv. Drept urmare, in Romania présül päcurii a scäzut de asemenea foarte mult. Pe cind in anul 1928 cäile ferate au achizi tonat tona de päcurä cu 1.250 lei, contractui incheiat pentru prima jumätate a anului 1929 prevedea un pref de 490 lei/tonä48. Preful acesta, cu múlt mai mic decit al cärbunilor, era un argument irezistibil, la care se adäuga faptul cä 1 t de päcurä dädea aceea?i cantitate de calorii ca ?i 1,5 t cärbune. In a doua jumätate a anului 1929 pre^urile päcurii au scäzut §i mai mult, iar societäfile petrolifere au pornit о adeväratä ofensivä pentru inlocuirea combustibilului solid la cäile ferate prin reziduurile de petrol ceea ce a dus la о scädere sensibilä a consumului de cärbuni la aceastä institute incepind cu anul 1930. In condi tile anilor 1928—1929, cind piafa internä a cärbunilor s-a ingustat, s-а produs о ascufire bruscä a luptei de concurenfä chiar in sinul industriei carbonifere autohtone. Desigur, in aceastä luptä aveau sort de izbindä cei care dispuneau de urmätoarele atuuri: cärbuni de bunä calitate, organizare tehnico-administrativä bine pusä la punct, astfei incit sä producä cärbuni ieftini, rezerve de capital suficiente, precum §i legäturi politice strinse cu cercurile guvernamentale §i cu administrata C.F.R. Deci, in anul 1928 cei care au pornit cu cele mai mari ?anse lupta de concurenfä au fost marile societät din Valea Jiului. La inceput eie $i-au desfä?urat propaganda indeosebi impotriva minelor de lignit inferior. Avind incä sprijinul guvernului $i controlul asupra administrate! C.F.R., prin intermediul lui N. Theodorescu, atacul impotriva furnizorilor de lignit a reu$it: la 13 februarie 1928 Ion Bujoiu il anun^a ' pe Ferenc Chorin cä „C.F.R. — ne-au promis in mod confidential sä märeascä cota de livrare prin defavorizarea lignifilor49. Curind dupä aceea, administrata C.F.R. a scos definitiv din rindul furnizorilor о serie de mine de lignit inferior. Concomitent a apärut insä un alt adversar pe piafa de concurenfä, anume Societatea Creditül Carbonifer, care pe lingä faptul cä dispunea de cärbune de bunä calitate, mai avea ?i avantajul de a fi sprijinit de marile monopoluri belgiene ?i franceze, cu ajutorul cärora a reu?it sä-?i 47 Arh. Mine Aghires', Ds. nr. 1, f. 241. 48 Arh. Stat. Deva, Lupeni S.A.R., Ds. nr. 21, f. 130. 49 Ibidem, f. 345.