Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
418 BÁTHORY LUDOVIC 12 deschis női drumuri, au adus női, masini, női instalatiuni, au fácut cheltuieli de regie in costul cärbunelui. Asa cä societäfile au refácut cu banii statului toate minele de la Lupeni §i din Valea Jiului, de la 1919 la 1926 s-а procedat necurmat la fel“ — aräia deputatul N. Ghiulea intr-o §edinfá a Adunárii DeputatilorM. Totu§i, marile society carbonifere se arätau tot timpul nemultumite §i intreprindeau felurite demersuri pentru a introduce sistemul „piefei libere a combustibilului“, färä amestecul statului. ín aceste actiuni ele gáseau in mod constant sprijinul Uniunii Generale a Industria§ilor. Adresa U.G.I.R. din 22 octombrie 1922, insofitä de memoriul ce a fost íntocmit privitor la ameliorarea situatiunii producerii si consumatiunii combustibilului considera de „a sa datorie sä insiste §i cu aceastä ocazie asupra necesitäfii de a läsa libertatea absolutá in tranzactii, singura care poate sä aducä о repede schimbare in industria exploatärilor de petrol si cärbuni“35. In caz contrar, societäfile carbonifere amenintau cu scäderea productiei, aträgind atenfia cä „pretul actual este cu mult inferior aceluia cu care cärbunii sträini ni s-ar vinde in cazul cind, din cauza sistemului actual, productia scäzind continuu, am fi nevoi^i sä importäm cärbuni sträini“. Demersurile U.G.I.R. erau conjugate cu cele ale societäfilor miniere. La 11 martié 1925 Societatea Petrosani a trimis о adresä Direcfiunii Generale a C.F.R. „privind beneficiul realizat de societate in anul 1923“ in care cäuta sä dovedeascä rentabilitatea scäzutä a exploatärilor carbonifere din Valea Jiului36. Prin aceste argumente, Societatea Petro§ani cäuta sä obfinä sporirea prefurüor de livrare. Ea §i-a asociat in aceste demersuri §i Societatea Lupeni, impreunä cu care a cerut in septembrie 1925 sporirea retroactivä a p ref uri lor pe acél an, incepind din ianuarie pinä in iunie, ceea ce ar fi insemnat incasarea unor sume de zeci de milioane de lei37. Deoarece Tancred Constantinescu, profund implicat in afacerile Societäfii Petrosani, era chiar atunci ministru al industriei §i comerfului, acest lucru a fost pinä la urmä obtinut, in pofida opozifiei manifestate de partidul färänist. Jumalul Consiliului de Ministri din decembrie 1925 a märit preturile plätite Societätii Petrosani cu 122 lei/t, ceea ce i-a asigurat un surplus de incasäri de peste 100 milioane lei. Indignat de aceastä mäsurä, V. Madgetaru spunea: „Sintern in fafa unui nou y‘ Dezbaterile Adunärii Deputatilor. Sesiunea parlamentarä 1929—1930. Sedin^a din 23 ianuarie 1930, p. 254. 35 Gh. Damaschin, Contribupiuni la studiul combustibilului mineral in cadrul politicii energiei. Principiile unei politici de stat in materie de combustibil mineral, Vol. I, Bucuresti, 1933, p. 229—233. / 36 Arh, Stat. Deva, Fond Soc. Petrosani, Serviciul Contabilitäpii (In continuare — S. Petropani, Contabilitate), Ds. nr. 50/1923. In anul 1923, Soc. Petrosani a inseris in bilantul oficial un ci§tig net de numai 87.252.239 lei, desi profitul net real a fost de 247.381.065 lei. 37 Arh. cit., Lupeni S.A.R., Ds. nr. 21, f. 277.
