Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
13 POLITICA DE ACHIZITII A CÄRBUNELUI 419 exemplu care dovedeste unde duce acapararea avutiilor tärii de cätre coteriile financiare liberale .. ,<i38. ln acela§i an cele douä societäp au trecut la acapararea minelor statului de la Lonea, pe baza légii со merci ali zä r ii avutiilor statului, cu scopul de a forma uni trust unie al cärbunilor in Valea Jiului §i a lipsi statui de posibilitatea de control asupra modalitása de calculare a preturilor la combustibil. Sesizind aceastá intenie a liberalilor, Virgil Madgearu a dezväluit-o incä in sedinta din 25 martié 1924 a Adunärii Deputatilor, invinuindu-1 pe ministrul Tancred Constantinescu de complicitate in realizarea planurilor societätilor carbonifere din Valea Jiului. El aräta cä drept consecintá a comercializärii, „cärbunele va fi la discretiunea trustului de la Petro§ani. Astázi prin minele de cärbuni pe card le avea statul §i pe care le exploata, cel putin un singur lucru putea sä aibä: un punct de reper in ceea ce pri veste calcularea pretului de cost, putea sä faeä о comparatiune intre pretul de cost normal si pretul de vínzare a cárbunedui din partea Petrosanilor. $tiu cum au fost sacrificate cäile ferate pentru a salva situatia consortiului romänesc cu cele 19 milioane de franci elvetieni, ureindu-ee continuu pretul cärbunelui de Petrosani, pentru ca sä-mi dau seama de cum se vor rodi cäile ferate Petrosanilor $i Recited prin aceastä lipsä de dispozitiune in ceea ce prive§te politica preturilor“38 39. Prezicerile lui V. Madgearu s-au adeverit foarte curind. ln an ul 1926 societätile Petrosani §i Lupeni, impreunä cu Uniunea Producätorilor de Lignit, au cerut un spor de pret de 15% pentru cärbunii furnizati cäilor ferate40. Acest lucru eie 1-au obtinut intr-adevär prin Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 3840 din 21 decembrie 1926 care stabilea pretul cärbunilor pe anii 1926—1927. Cu toate acestea, eie cäutau sä dovedeascä de fiecare datä cind se ivea ocazia, cä aduceau mari sacrificii pe altarul economiei nationale datoritä inferioritätii preturilor din Románia fatä de cel mondial. Darea de seamä a Societätii Lupeni pe 1927 considera cä „nu trebuie seäpate diln vedere sacrificiile fäcute de cätre minele nationale in anii imediat dupä räzboi si anume pinä in 1926, cind piata mondialä nu suferea de lipsä de plasament, sacrificii constind in reduceri de preturi impuse si care se cifreazä la peste 3,5 miliarde lei; de asemenea si faptul cä furniturile minelor neachitindu-se decit cu foarte mari intirzieri, aceasta constituije pentru societätile románesti о sarcinä suplimentarä, iar din conträ pentru C.F.R. avantajul unui imprumut färä dobindä“41. In ce priveste sumele uriase neachitate de ani de zile de cätre cäile ferate, societätile carbonifere aveaü in mare mäsurä dreptate. ín schimb, 38 I. Constantinescu, Din insemnärile unui fost reporter parlamentar. Camera Deputafilor 1919—1939 (Note fi memorii), Bucure?ti, Ed. Politicä, 1973, p. 178—179. 39 V. Madgearu, Comercializarea avufiilor statului?, in „Independenta economicä“, VII, nr. 4—5—6, 1924, p. 75. 40 „Buletinul industriei“, I, nr. 9, 1926, p. 860. 41 Arii. Stat. Deva, Fond Soc. Lupeni, Direcfia Generáld Bucure?ti (In continuare — S. Lupeni, Dir. Gen. Bucure?ti), Ds. nr. 2/1925, f. 23—25.
