Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
и POLITICA DE ACHIZITII A CARBUNELUI 417 nifere, pentru a smulge conditii de livrare cit mai avantajoase din partea statului. Acest lucru a devenit foarte! necesar, mai ales odatä cu retragerea liberalilor de la putere. Noul guvem, cel al generalului Averescu, nu a manifestat predilectie pentru societatile din Valea Jiului. Simpatiile lui se indreptau in mod deosebit spre Societatea Minelor de cärbuni din Ardeal, in cadrul cäreia Mihail Manoilescu, membru marcant al partidului poporului, juca un rol foarte important. Intr-adevär, cu prilejul incheierii contractelor pe anul 1927, aceastä societate a obtinut cea mai inaltá cotä de livrare cätre O.F.R. pe care a avut-o vreodatä. ln afarä de acest factor politic, in a! doua jumätate a anului 1926 si in special in 1927 situatia pe piata cärbunelui a inceput sä se agraveze. Pe lingä concurenta tot mai severä exercitatä de produsele petrolifere, uriasele deficite inregistrate de cätre cäile ferate au determinat administratia C.F.R. sä reövalueze achizifiile de cärbune din punct de vedere calitativ §i cantitativ. Drept urmare, organele de receptie ale C.F.R. au inceput sä devinä tot mai pretenfioase in privinfa criteriilor de achizifionare a combustibililor, refuzind cärbunii de proastä calitate. Acest lucru a alarmat chiar si cele mai mari societäfi carbonifere, care au profitat de märirea cotelor de aprovizionare obtinute anterior si de necesitatea stringeintä de cärbune a cäilor ferate pentru a-§i plasa chiar si combustibilul de cea mai, slabä calitate. Astfel a procedat, de exemplu, in cursul anului 1926 Societatea Creditül Carbonifer, care, obtinind aprobarea de a fumiza cärbune peste cota de livrare initial stabilitä, a trimis combustibil de о foarte redusä putere caloricä, ceea ce a atras dupä sine refuzul de receptionare. Acest incident, survenit chiar in momentul in care reprezentantii societätii erau pe punctui de a obfine sporirea cotei de livrare, a fost extrem de nepläcut33. Dacä politica de achizitii urmatä de conducerea C.F.R. influenfa in mod hotäritor evolutia intreprinderilor carbonifere, politica preturilor avea un rol la fei de important. In acest dometniu administratia C.F.R. a continuat sä aplice sistemul de calculare a preturilor inaugurat in mod empiric in 1919 §i ofieializat in anii 1921—1922, ceea ce favoriza in foarte mare mäsurä firmele furnizoare. Cu toate acestea, societätiie se arätau permanent nemulfumite, pretinzind cä prefurile de achizitie se aflä mult sub nivelul celor mondiale §i revendicau necontenit märirea lor. Statui a acceptat acest lucru;, iar intre 1923—1926 a plätit pinä si prime de productie intreprinzätorilor pentru sporurile de productie. Incurajarea energicä a industriei carbonifere de cätre stat era intr-adevär justificatä in acea perioadä, datoritä acutei crize de combustibil ce se manifesta ín perioada de redresare a economiei nationale, secätuitä de räzboi. Dar sociietätile carbonifere au abuzat de sprijinul financiar al statului cäci ,,färä supraveghere, societätile din Valea Jiului, au calculat costul cärbunelui cum au vrut; au deschis minele, au 33 Arh. Stat. Baeäu, Fond Intreprinderea Minierä Comänesti, Ds nr. 1/1921, f. 50—51. 27 — Marisia — XI
