Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
7 POLITICA DE ACHIZITII A CÄRBUNELUI 413 Desigur, adoptarea acestui sistem ar fi fost extrem de avantajos pentru marile societäfi, avind ín ved ere modalitatea lor de a calcula spesele de productie a cärbunilor. De exemplu, Societatea Petro§ani, pe lingä cheltuielile legate nemijlocit de productie, adäuga la pretul de revenire pe cele legate de intretinerea locuintelor personalului administrativ iji muncitoresc, а §соЩог profesionale, costul cärbunilor distribuiti cätre muncitori, cheltuielile asociatiei muzicale, impozitele de stat §i comunale, contributiile la casa cercualä §i taxele de asigurare contra incendiului. Deci, conform modalitätilor de calcul ale Societätii Petro§ani statui urma sä suporte, prin intermediul administratied C.F.R., toate cheltuielile firmei, inclusiv impozitele pe care le incasa15. Tärägänarea cu care erau stabilite preturile avea urmäri extrem de nepläcute, fäcind imposibilä achitarea combustibilului furnizat16. Din cauza tergiversärilor, de abia la 24 iulie 1920 s-а fäcut о contabilizare definitivä a cantitätilor de cärbune livrate de societätile din Valea Jiului cätre C.F.R. §i a sumelor incasate pinä atunci. Conform procesului verbal incheiat atunci, intre 1 ianuariie 1919 §i 1 iulie 1920 exploatärile din Valea Jiului au furnizat C.F.R. о cantitate totalä de 673.647 tone pentru care au incasat avansuri totale de 258.030.043,50 cor. §i 21.000.000 lei17. ln realitate, cifra livrärilor a fost cu 50.000 t mai micä, cantitate care a fost insu§itä de Societatea Petrosani, pentru a fi revindutä unor particulari. Datoriile cäilor ferate fatä de societätile furnizoare rämineau enorme §i continuau sä creascä in ritm vertiginos. Astfel, datoriile cätre viitoarea Societate Petro^ani au a tins suma de 30 milioane lei la 24 iiunie 1920. Directorul general al minelor a cerut achitarea urgentá a sumei, dar societatea nu a obtinut decit 10 milioane lei pinä la inceputul lunii octombrie, astfel incit datoria cäilor ferate a atins in curind cifra de 75 milioane^ lei. Ministerul Comunicapilor s-а adresat Pre^edintiei Consiliului de Ministri pentru rezolvarea probi em ei18 in mai multe rinduri, dar färä rezultat. Cäile ferate aveau datorii mari §i cätre alte societäR. Ele datorau Societätii U.D.R. 2.165.518 lei pentru cärbunii furnizati in 1919—1920. Tot a§a, aveau datorii mari fatä de societätile Creditül Carbonifer, Lignitül, Románia Carboniferä, Mehadia etc. In ciuda atitor dificultäti, administratia C.F.R. continua sä solicite intreprinderilor carbonifere cantitäti sporite de combustibil. Pentru a obtine acest deziderat, Directiunea Combustibilului a convocat la data de 9—11 aprilie 1921 primul congres al producätorilor de cärbune, eu scopul de a discuta ?i a rezolva problemele cruciale ale industriei carbonifere, impreunä cu reprezentantii C.F.R., ai serviciilor de navigafie, 15 Arh. Stat. Deva, Insp. Gen. Mine, fase. nr. 1.280/1921. le Arh. cit., Fond Petrosani S.A.R., Confidenfiale, Ds. nr. 1/1919, f. 126. 17 Arh. cit., Salgótarjáni S.A., Ds. nr. 53, f. 28. 18 Arh. Stat. Bucure$ti, Fond Prefedinfia Consiliului de Miniftri (In continuare — Pre?ed. Cons. Ministri), Ds. nr. 124/1920, f. 16, 20.
