Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
3 POLITICA DE ACHIZITII A CÄRBUNELUI 409 a§ezat propriul reprezentant in fruntea lor, pe Stan Vidrighin. Aceastä ac|iune a- fost inso^itä de puternice atacuri la adresa partidului liberal, invinuit de monopolizarea conducerii cäilor ferate ?i gestionarea lor deficitarä. Nafional-färäni§tii au cerut furnizorilor de cärbune sä imbunätäteascä simfitor calitatea combustibilului, sä-i scadä prepái, ameninpnd cu introducerea masivä a päcurei la cäile ferate. Drept räspuns, liberalii au declan$at о campanie de presä impotriva politicii economice a noului guvern, pe care au calificat-o drept „antiindustrialä“ $i „antinaponalä“, precum $i impotriva lui Stan Vidrighin insu$i. Rezultä de aici cä politica de stat in materie de combustibil oscila in funcpe de interesele grupärilor aflate momentan la cirma parii, avind un caracter conjunctural. Nu interesele pe termen lung ale economiei nationale erau acelea care prevalau, ci raporturile dintre marile societati carbonifere $i guvern. De exemplu Societatea Petro$ani, de§i s-a aflat de multe ori in situafia de a impune acordarea anumitor avantaje din partea administratiei C.F.R., tot a$a, alteori, a fost nevoitä sä accepte conditiile puse de conducerea cäilor ferate3. Reprezentantii industriei carbonifere repro?au adesea organelor de stat lipsa unei orientäri clare §i durabile in problema combustibilului. Ion Bujoiu, apärind interesele marilor societäti carbonifere, cäuta sä scoatä in evidentä faptul cä „industria carboniferä indigenä se gäsea lipsitä atit de un program de stat cít §i de un program de consumafiune al administratiei C.F.R. In adevär, „cotele“ de livrat a celei administrarum se repartizau pe bazä de criterii ce adesea nu aveau nimic comun cu tehnica combustibilului sau cu economia lui“4. Prin urmare, concurenta pe piata de stat a combustibilului s-а desfä?urat in Romania in conditii cu totul specifice. Ea nu a avut la bazä „legea cererii §i ofertei“, ci lupta pentru obfinerea unor cote de achizifie cit mai mari din partea administratiei C.F.R. Or, in aceastä luptä adeseori erau determinante influenta politicä si financiarä de care dispuneau diferitele societäti, iar nu calitatea cärbunilor oferifi spre vinzare. Acest lucru era valabil §i pentru régimül preturilor cu care erau plätiti ace$ti cärbuni. Pretul, de asemenea, nu era rezultatul unei libere tirguieli intre statul cumpärätor $i intreprinderea furnizoare, ci era fixát in mod destul de arbitrar dupä posibilitätile financiare momentane ale administratiei C.F.R., pe baza propunerilor formulate de produeätori. De asemenea, acest pret nu era stabilit odatä cu cotele de livrare cätre C.F.R., ci de cele mai multe ori retroactiv, ceea ce dädea posibilitatea ca furnizorii sä-1 umfle, prin adäugarea unor posturi contabilice§ti care nu aveau nimic de a face cu pretul de cost propriu-zis al cärbunilor5. In consecintä, statui platea pentru cärbunii achizitionati 3 V. Axenciuc, Economia romäneascä in perioada interbelicä. Industria carboniferä, ln „Viata economicä“, VI, nr. 12, 1968. 4 I. Bujoiu, Cärbunii, In „Istoricul dezvoltárii tehnice in Románia“, Vol III, 1931, p. 2.144. 5 Maria Avram, Regia autonomä a C.F.R. — piafä de stat, In „Viata economicä“, VI, nr. 4, 1968.
