Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
7 APLICAREA REFORMEI AGRARE DIN 1921 397 ?i ca urmare, din lipsä de date luate in ansamblu, nu se poate trage о concluzie precisä asupra repartizärii pe nafionalitäti a suprafefelor deminute de gospodäriile färäne^ti. ln acela§i timp, calitatea pämintului delimit de aceste gospodärii diferea de la comunä la comunä. De aceea, concluziile la care au ajuns Barabás Endre §i Éber Ernő sint, dupä pärerea noasträ, nefondate. ln baza memoriului prezentat de delega^ia maghiarä la Conferinta de pace, care a urmat primul räzboi mondial, rezultä cä suprafata comitatului Mure$-Turda, in intindere de 726.007 jugäre, era repartizatä la inceputul secolului al XX-lea astfei: 72,5% din aceastä suprafafä se gäsea in mina proprietarilor unguri, 2,6% a sa$ilor $i 24,9% a romänilor15. Aceasta inseamnä cä proprietarilor unguri le reveneau 526.355 jugäre, romänilor 18.776 jugäre, iar sa§ilor 18.876 jugäre. In momentul in care din voinja poporului a avut loc revenirea Transilvaniei la patria-mamä, s-а pus problema ca vechile reguli, conform cärora majoritatea pämintului era in mina minoritáin, in marea ei majoritate nu de na^ionalitate romänä, sä fie inläturate. Incä la adunarea de la Alba-Iulia, unde läranii au venit cu gindul sä ducä de aici pämint $i dreptate sä fie oameni liberi, comentindu-se principiile ce vor sta la baza noului stat román se sublinia cä „pentru a inlätura orice indoieli ale sträinilor asupra ceea ce voim sä facem prin unirea noasträ §i libertatea noasträ, adunarea declarä cä nu voie$te un imperiu de asuprire. Nu voim, ca din asuprifi ce am fost sä devenim asupritori. Noi care am värsat lacrimi väzind limba noasträ scoasä din 'scoli, biserici, justice, nu о vom lua altora. Nu vom lua cu puterea de la al^ii, nu voim sä träim din sudoarea altora, pentru cä noi putem träi din vrednicia ?i sudoarea noasträ“. De aceea, adunarea a pus in proiectul säu de rezolutie acel punct care vorbe§te de infäptuirea regimului democratic. De aceea, adunarea cere о reformä agrarä radicalä. Proclamata Consiliului Dirigent datä in Sibiu la 11 decembrie 1918 spunea: „Pämintul care §i pinä acum a fost muncit cu sudori de singe in decurs de veacuri de plugari, sä ajungä in aceea mäsurä in stäpinirea läranului, cum härnicia lui о cere, ca sä fie fericit, iar prin munca celor multi, roada pämintului sä fie inzecitä“16. S-а avut in vedere nu numai färanul román, ci §i cei de alte nationalitäfi. ln acela§i mod s-а pus problema la intílnirea din 2 iunie 1919 de la Alba-Iulia cu reprezentanfii proprietarilor, cind s-a prezentat proiectul de reformä agrarä votat in septembrie. Cu aceastä ocazie, pre$edintele Consiliului Dirigent a declarat cä prin reforma agrarä se urmäre$te sä se achite datoria fatä de täranul román care a contribuit, prin luptä §i jertfä, la obtinerea libertäfii, dar in acela$i timp prin aceastä reformä se urmäre$te sä se facä dreptate socialä17. 15 Victor Jinga, Probleme fundamentale ale Transilvaniei, vol. II, Brasov, 1945, p. 280. lß Arh. Stat. Bucure^ti, fond cit. dos. 233, f. 5. 17 P. Porutiu, Principiile exproprierii in reforma agrarä legiferatä de Marele Sfat National al Transilvaniei si pärfile ungurene prin decretul-lege nr. 3.811 din anul 1919, Sibiu, 1944, p. 12.
