Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
398 TRAIAN RUS 8 Pregätitä prin revärsärile durerii celor multi din anii dinainte de räzboi, reforma agrarä a venit sä punä capät stärii nefaste de lucruri determinata de impärfirea nedreaptä a pämintului. Legea de reformä agrarä pentru Transilvania, avind la bazä principiul statutat la Alba- Iulia, la 1 decembrie 1918, prin caracterul ei democratic, s-а aplicat deopotrivä tuturor cetätenilor patriei noastre. Fiind conceputä cu scopul de a imbunätätii situatia precarä a täränimii $i de a crea echilibrul social atit de necesar unei evolutii pa^nice a statului, aplicarea ei s-a fäcut $i in Transilvania, färä nici о considerate de origine etnicä, confesiune ori limbä maternä a expropriator §i improprietäritilor. Pe mobile expropriate au fost improprietärifi färani färä deosebire de nafionalitate, intrucít la fei ca ?i romänii au avut de suferit din partea mo$ierilor. G. Ionescu Sisesti aratä in articolul „Agricultura Romäniei“ cä in problema reforméi agrare „poporul román a avut sprijinul färanilor minoritari säraci care aveau aceia$i nevoie de pämint $i care au fost improprietärit in acelea$i conditi ca §i färanii romäni18. Nu s-а väzut in reforma agrarä о etalare a sentimentului national, n-a fost consideratä ca о cucerire din punct de vedere national, nici ca о räzbunare a nedreptätilor trecute indurate de romäni. Ideea cäläuzitoare a reforméi a fost tocmai de a lua pämintul de la cei interesafi indirect in producfia agricolä ?i dat acélóra care, indiferent de nationalitate, muncindu-1, trebuiau sä se bucure de roadele lui. $i in judetul Mure?-Turda exproprierea s-а realizat färä sä se fi fäcut deosebire de calitatea §i cerinta proprietarului, capacitatea lui juridicä sau caracterul imobilului expropriat. Nu s-а fäcut nici о deosebire intre cetätenii de diferite nationalität; sub acela$i régim au cäzut proprietätile romänilor, ungurilor, sa$ilor, precum $i a cetätenilor sträini. Acest principiu statutat de legea de reformä agrarä a fost in conformitate nu numai cu Hotärirea Adunärii de la Alba-Iulia din decembrie 1918, cu voinfa intregului nostru popor de a beneficia de bogätiile tärii in aceia$i mäsurä ca ?i nationalitätile conlocuitoare, dar §i cu prevederile tratatului de la Trianon. Autoritätile, animate de idealul dreptätii sociale au expropriat deci marile proprietät mo$iere?ti, pentru a improprietärii pe acei care muncesc pämintul. Acest act de dreptate s-a fäcut pe seama tuturor cetätenilor care au cäzut sub imperiul légii de reformä agrarä, indiferent de nationalitate, dupä acelea$i norme ?i in aceia$i mäsurä. Tocmai pentru a nu se face abuzuri, legea considerä ca sistem de bazä cel imperativ, ceea ce a fäcut ca organele de aplicare ale ei sä nu aibä latitudine de a discuta sau denatura prevederile acesteia, ci erau obligate sä aplice intru totul dispozitiile légii. Ca urmare, de la inceput statui a $tiut ce se va expropria, iar mo$ierului ce suprafatä ii va rämine. Ca urmare ?i in judetul Mure$-Turda comisiile de ocol ?i cea judeteanä au trecut la exproprierea mo^iilor $i suprafetelor detinute de unele institutii in baza légii de reformä agrarä, färä a face vreo deose-18 Enciclopedia Romäniei, vol. III, p. 300.
