Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
5 APLICAREA REFORMEI AGRARE DIN 1921 395 Arenda?ii, se ?tie, n-au milä nici de oameni, nici de pärnint. Ei n-au nici un interes sä aducä imbunätätiri mo?iilor, necesitind investiri de capitaluri ci, luind in arendä päminturile cele mai fertile, ei le store toatä puterea de rodire, cäutind sä realizeze ci?tiguri cit mai mari posibile. Imbogätindu-se prin sistemul lor de arendä?ie spoliatoare, arenda?ii tree ín faza a doua, aspirind la drepturi asupra proprietätilor. Ei investesc in contul proprietarilor unele capitaluri, luate cu imprumut de la bäncile unde arenda?ii i?i au depu?i banii in ac^iuni sau spre fructificare. Bineinteles. proprietarii rämin gravati cu imprumuturile pinä ce nu mai pot suporta dobinzile care sporind datoriile asupra mo?iilor, ii silesc, ín cele din urmä, sä-?i vindä päminturile. Aceste bänci la care arenda?ii sínt pártáéi beneficiari, ca ac^ionari sau mijlocitori de afaceri, ii ajutä pe ace?ti imbogätiti ca sä-?i pregäteascä terenul pentru a deveni proprietari de mo?ii, intrind in mod speculativ chiar in legäturi de rudenie cu familiile scäpätate ale nobilimii ungure$ti, lepädindu-?i numele arendä?esc spre a-?i lua altele cu rezonan^ä nobiliarä. Politica de asuprire nationalä promovatä de burghezia ?i mo?ierimea maghiarä este reflectatä ?i de faptul cä din rindurile imensei mase a täränimii särace din judet, о bunä parte о constituia cea romänä. De asemenea, cea mai mare parte din suprafe^ele intre 20—100 jugáre erau in posesia proprietarilor nerománi. Astfel, din totálul suprafe^ei deminute de gospodäriile cu proprietä^i intre 50—100 jugäre din comitat, estimatä la circa 37.000 jugáre, romänii detineau 5.700 jugáre. Cele mai multe suprafe^e din aceastá categorie se aflau in localitátile: Mila?, Reghin, Vätava, Väideni, $eu?a, Sinmärghita, ßeulia, Mädära?, Ungheni, Cerghid, Porumbeni, Ideciu de Sus, Filpi?ul Maré, Petelea, Corbu, Ilioara, Ercea, ТорЩа, Aluni?, Välenii de Mure?, Bräteni, Delureni, Ocnita, Pintic, $opteriu, Teaca12. Situa^ia täränimii románé era agravatä, sub aspect national, ?i datoritä mäsurilor de deznationalizare ?i de ingrädire a activitätii economicosociale, politice ?i culturale luate de régimül burghezo-mo?ieresc maghiar. Folosirea limbii maghiare ca limbä oficialä ?i in satele romäne?ti, existen^a in fruntea comitatului, plä?ilor ?i comunelor a unor reprezentanti ai mo?ierimii ?i burghezimii maghiare ?ovine care apärau cu sfintenie interesele acestora, statornicirea unor reguli administrative sträine maselor populare, au contribuit ?i mai mult la inräutätirea situate! täränimii románé. In aceste conditii contradictiile care erau proprii a?ezärilor rurale din comitatui Mure?-Turda au cäpätat un dublu caracter: social ?i national. La acestea se adaugä contradictiile dintre täränime ?i statui dualist, ceea ce a imprimat, dupä cum am väzut, о deosebitä intensitate luptelor duse de aceasta in toamna anului 1918. Cele de mai sus nu trebuie sä ne conducä insä la concluzia cä situatia täränimii maghiare ?i säse?ti din comitat era strälucitä. Suprafetele de pärnint detinute de gospodäriile täräne?ti, indiferent de nationalitate, erau mici, ceea ce s-а räsfrint asupra situatiei materiale ?i spirituale a 12 Idem.
