Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
394 TRAIAN RUS 4 ,foarte multä politicä secuiascä“. Tot cu ajutorul acestei expozituri s-au constituit cele 25 societäfi de läptärie preväzute cu cele mai moderne malini, cele 25 societäti säte§ti pentru asigurarea vitelor, cele 129 biblioteci populare de care profitau insä numai cei instäriti. De asemenea, a acordat un sprijin substantial celor 29 crescätorii de päsäri ?i 8 grädinärii model din judet-Tot din acest sens, trebuie interpretat $i ajutorul acordat de statul ungur, prin banca budapestanä „Magyar Takarék-pénztárak központi jelzálog bankja mint részv. társ“, comunei Maiad pentru cumpárarea unei suprafete de 232 jugáre de la comuna Läureni. Anual, Ministerul Agriculturii a acordat comunei respective un ajutor de 1.900 coroane cu care s-а constituit о pä?une model9. Toate acestea s-au fäcut, in realitate, cu scopul de a ajuta pe cei bogati in a-$i märi $eptelul de animale, precum §i in scop de propagandä. De asemenea, merita a fi reliefat faptul cä in conditiile desfä$urärii räzboiului imperialist, bäncile maghiare au continuat politica de sprijinire a celor bogati. A$a, de pildä, Banca Altruistä, care avea in comitatui Mure?-Turda unele proprietati cumpärate de la diferiti mo$ieri maghiari, in scopul ca acestea sä nu ajungä in mina romänilor, a vindut in anul 1917 lui Szántó György din Mo§uni о suprafata de 205 jugäre, refuzind oferta fäcutä de säteni. Aceastä vínzare a fost fäcutä „mai mult in scopuri de maghiarizare“ dupä cum rezultä din declaratia unor locuitori ai comunei10. Conform datelor oferite de recensämititul din 1910 repartizarea pe nationalitate, a marii proprietäti din comitatui Mure$-Turda se prezintä astfei: 338 proprietari neromäni, dintre care marea majoritate de origine maghiarä, stäpineau 391 mo?ii in suprafatä de 392.252 jugäre, iar 39 proprietari romäni posedau 39 mo$ii in suprafatä de 10.142 jugäre11. Dupä cum vedem, de?i populafia ruralä a comitatului Mure?-Turda era in majoritate romäneascä, totu?i mo?ierii de origine neromänä aveau in stäpinirea lor intinse suprafete, mo§ierii romäni fiind in proportie disparentä fatä de sträinii latifundiari. ßi in cazul arenda^ilor, datele statistice evidentieazä incä odatä repartizarea disproportionalä a proprietätÜ funciare. Conform recensämintului din 1910, repartizarea arenda$ilor pe nationalitäti se prezintä in felul urmätor: 50 arenda?i neromäni au exploatat 55 mo$ii in suprafatä de 82.623 jugäre, iar 10 arenda$i romäni — 11 mo?ii in suprafatä de 3.107 jugäre. In total, in comitatui Mure§-Turda au fost 60 arenda$i de mo$ii mari, exploatind 66 proprietäti, in intindere de 85.730 jugäre. Este evident, deci, cä arenda$ii neromäni au avut in exploatare cele mai multe mo$ii, cu päminturile, färä indoialä, de cea mai bunä calitate. 9 Arh. Stat. Bucure?ti, fond Reforma agrarä, judetul Mures, dos. 63/1930, f. 48. ,0 Idem, fond Comitetul agrar, judetul Mure?, dos. 2/1923, f. 39. 11 Arh. Stat. Tirgu Mure?, fond Comisia de expropriere ?i improprietärire a judetului Mure?, dos. 288/1922—1932, f. 40—49.
