Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
23 MI$CARI TABÁNÉIT! IN 1918 365 1918 vor lua fiintä ?i in jude^ul Bistrita-Näsäud consilii nationale ?i gärzi nationale, care vor inlocui autoritäre vechiului régim. La 4 noiembrie 1918, in cadrul unei mari adunäri populare care a avut loc la Bistrita a luat fiintä C.N.R. judetean, avind ca pre?edinte pe luptätorul memorandist Gavril Tripon. ln acela?i timp, a luat fiintä garda nationals, a cáréi misiune era pästrarea ordinei publice ?i asigurarea securitätii cetätenilor. Scurt timp dupä aceea, la 7/20 noiembrie, va apare la Bistrita ziarul „Glasul vremii“, care va mobiliza masele la luptä pentru infäptuirea marelui ideal al unirii102. Este de mentionat cä la Bistrita, $ant, Rodna, Näsäud ?i Viile Tecii existau sectii locale ale P.S.D.103. In mod firesc, masele populare care au cunoscut ?i aici exploatarea socialä $i asuprirea nationals vor lupta in primele rinduri pentru realizarea unirii. Consilii nationale ?i gärzi nationale vor lua fiintä in toate localitätile din cadrul judetului. Intre acestea mentionäm comunele: Singeorzu Nou, Dip?a, Chirale?, Tonciu, Domne?ti, Teaca, Särata, Särätel, Simione?ti ?i altele. In localitätile in care locuiau romäni ?i sa?i, consiliile ?i gärzile nationale erau mixte. A?a, de pildä, la Domne?ti din 48 de membri citi avea garda nationals, 25 eräu romäni ?i 23 germani104. La Teaca, comunä care apartinea atunci de judetul Cojocna, consiliul national ?i garda nationals au luat fiintä in prima parte a lunii noiembrie 1918, fiind la fei alcätuite din romäni ?i sa?i105. Documentele vremii scot in evidentä gravele contradictii sociale care existau intre turáni $i mo?ieri. La baza acestor contradictii stätea in primul rind lipsa de pämint a täranilor. La 23 decembrie 1918 trei tärani din comuna Sintioana: Petru Drago?, Grigore Duru ?i loan Titieni aratä in memoriul lor cätre C.N.R. din Bistrita cä au arendat in acel an din Iosagu Bileagului pämint de pä?unat pentru 400 de oi. ln acela?i memoriu se relateazä cä, in luna mai a aceluia?i an a venit administratorul mo?iei respective sä vindä о parte din ea. Exprimmdu-?i dorinta de a cumpära §i ei pämint din mo?ia respectivä li s-а spus cä la romäni nu se vinde numai la maghiari, sa?i ?i evrei. „Onoratilor domni — se aratä in memoriu, — noi ne rugäm la Dvs. sä ne stati intru ajutor ca sä putem cäpäta 200 de jugäre de pämint din care 10 cu pädure, cäci dacä nu cäpätäm pe arendä sau de uric sintern sili^i sä präpädim 400 de oi“106. Aceea?i lipsä de pämint rezult $i din memoriul täranilor din comuna Herina, adresat la 9 februarie 1919 Consiliului Dirigent, in care se aratä cä hotarul acelei comune de circa 1.000 jugäre cadastrale este cu totul insuficient pentru cei 1.400 locuitori. In memoriu se aratä cä proprietatea contelui Ferari Kálmán ?i a sofiei acestuia s-а vindut comunei ltK Judefeie patriei. Bistrifa-NäsüucL, Editura Sport-Turism, Bucure$ti, 1979, p. 48. 103 Idem. m loan Bureacä, Aspecte privitoare la constituirea si activitatea gärzilor nationale din 1918 in judeful Bistrifa-Näsüud, p. 21. Lucrarea se aflä in manuscris la Arhivele Statului, Bistrita-Näsäud. 105 Arh. St. Bistrita-Näsäud, fond Prefectura judetului, dos. nr. 76/1919, f. 51—63.
