Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

II. Istorie

364 IOAN POP 22 poatä fi urmäriti, dä lista cu numele unora dintre ei. In final, főstül notar cere prefectului luarea de mäsuri pentru cercetarea, urmärirea $i pedepsirea exemplarä a vinovatilor, precum §i despägubiri, inapoindu-i-se bunurile ce i-au fost jefuite. Афиш täräne$ti au avut loc $i in satui Fri§, unde locuitorii au ata­­cat $i devastat locuin^a ?i gospodäria circiumarului Iosif Mihai, care a fost nevoit sä fugä din localitate impreunä cu familia. íntr-un memoriu al acestuia, adresat Prefecturii din Bistrita, se aratä cä in timpul revo­­lu^iei din 1918, locuitorii din comunele Fri§ §i Ardan 1-au jefuit. „Toate cele ce le-am agonisit in viata mea $i a pärin^ilor mei — se mentionea­­zä in memoriu — mi le-au luat cu puterea, edificiile mi le-au stricat; pe mine $i familia ne-au bätut, fiind silit а-mi päräsi cuibul meu $i mo$ia mea in tmp de iarnä cu 14 membrii ai familiei mele §i numai cu о sumä de 6 corcane in buzunar am ajuns intr-adevär pe sate §i uliti sträine“100. In incheierea memoriului säu, főstül circiumar cere prefectului sä bine­­voiascä a dispune sä i se inapoieze bunurile ce i-au fost luate, precum ?i animalele $i cele 200 jugäre de pämint, arätind cä pinä la data men­tionná locuitorii nu i-au permis sä se intoarcä in comunä, la casa $i gos­podäria sa. Ancheta efectuatä de autoritäre románé asupra acestui caz scoate la ivealä comportarea neomeneascä ?i abuzurile comise de cir­­ciumarul respectiv fatä de locuitori. In procesul verbal luat cu ocazia adunärii generale a locuitorilor din satui Fri$, la 9 martié 1919, se rela­­teazä cä Iosif Mihai s-а comportat urit cu locuitorii; a sedus prin bäu­­turi pe unii, pe altii i-a scos pe pre^uri bagatele din avere, iar pe al^ii i-a incurcat in procese nedrepte $i astfei pe cäi asupritoare i-a scos afarä din casele lor, fäcindu-i sä pribegeascä fläminzi $i färä de adäpost. „In urma gradului inalt de putere ce §i-a ci$tigat in comunä — se aratä in documentul mentionat — a stricat mejdiile atit ale privatior, cit $i cele comunale §i biserice§ti, a§ai cä, chiar §i casa ce ?i-a ridifcat-o in co­­muna noasträ a asezat>-o in parte pe loc comunal. Drept aceea atit pe baza acestor motive, eit §i a celor in^irate in protocolul luat in 17 noiembrie 1918, cu о singurä voce poporul adunat exclamä, cum cä din§ii nu voiesc a reprimi mai mult in mijlocul lor pe refugiatul Iosif Mihai, ca omul cel mai primejdios §i in cazul cel mai extrem sint aplicati cu totii a-i räs­­cumpära averea ci^tigatä cu nedreptul“101. Pentru rezolvarea acestui caz in favoarea lor, locuitorii au ales in cadrul adunärii doi delegati care urmau sä se deplaseze la Sibiu, la Consiliul Dirigent, in fata cäruia sä-$i expunä doleantele printr-un memoriu, semnat de 82 de locuitori. Evi­dent, cheltuielile de drum au fost suportate de comunä. Din documentul mentionat rezultä stärile de fapt din lumea satelor la inceputul secolu­­lui nostru ?i índeosebi ín timpul räzboiului, care au agravat situatia tärä­­nimii, sporind nemultumirea ei. Ca §i in alte regiuni ale Transilvaniei, la inceputul lunii noiembrie a<J Ibidem, doc. nr. 218/1919. 100 Ibidem, doc. nr. 494/1919. 101 Ibidem.

Next

/
Thumbnails
Contents