Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
21 MI5CÄRI TÁRÁNKAT! In 1918 363 bunä intelegere, ca nimica sä nu conturbe procesul cristalizärii idealului nostru national93. Asemenea indemnuri la pästrarea ordinei publice n-au avut efectul scontat. Actiunile täräne§ti au cuprins satele $i in jude^ul Solnoc-Dobica. Intre acestea mentionäm §i pe cea a locuitorilor din Sinmärghita care, in zilele de 20—22 decembrie 1918, au atacat currile mo$ierilor Horthy Eugen, Pásztóhi Eugen, precum $i curtea arenda$ului Fischer Legman, luind insemnate cantitäti de cereale, cartofi, animale $i alte bunuri. La actiune au participat täranii romäni ?i maghiari impreunä94. Autoritätile trimise la fata locului pentru a cerceta cazul raporteazä cä numärul täranilor este mare, fiind vorba de íntreg satui. Tot in acel timp, locuitorii satului Bata cer in repetate rinduri C.N.R. judetean, ce-$i avea sediul la Dej, sä-i ajute in procurarea lemnelor de foc deoarece mo$ierii nu vor sä le vindä din pädurile lor. La fel se pling §i täranii din satele Budu? §i Butin, care pe lingä lemne de foc solicitä $i sare, petrol ?i tutun95. Unii mo$ieri incearcä sä-$i vindä о parte din proprietarie funciare pentrü а nu li se expropria. A§a, de pildä, contele Bethlen Pál din Beclean а vindut pe ascuns firmei „Silva“ din Cluj о pädure ce se afla in hotarul satului Säsarm, de$i täranii din acel sat 1-au amenintat cä vor' täia pädurea in cazul in care nu le va da lemne de foc96. Mi^cärile täräne?ti au cuprins §i acele localitäti din zona Címpiei care apartineau de judeful Bistrifa-Näsäud. lntr-un document al vremii se relateazä cä, in timpul revolufiei din noiembrie 1918, locuitorii din satele Ru$tior $i Sieuf au devostat pädurea baronului Bánffy Andrei din comuna §ieu Mare97. Cu ocazia anchetei fäcute de autoritäre románé, täranii declarä cä la aceastä actiune i-a dus lipsa de lemne ca §i „zvonurile aduse de pe fronturi“ §i cä inceputul 1-au fäcut chiar cei veniti din armatä. „Väzind ceilalti oameni cä nu-i opre$te nimeni — se aratä in declaratie — $i cugetind cä a sosit timpul revendicärii nedreptätii fäcute nouä din partea stäpinirei odioase de odinioarä, a mers toatä comuna“98. ín declarafia lor täranii aratä in continuare cä lipsa lor de lemne se datore$te unei nedreptäti mai vechi pe care le-au fäcut-o domnii, fiind silifi s-о acepte, färä a putea uita о astfei de nedreptate $i j ignire. In incheiere, ei cer ca pädurea sä li se acorde lor cu ocazia reforméi agrare ce urma sä se infäptuiascä. Intr-un memoriu adresat prefecturii din Bistrita, főstül notar cercual din $ieuf se plinge de pagubele care i-au fost cauzate cu ocazia „zaverei“ din noiembrie 1918 in urma dizolvärii armatei regulate, ln memoriu se relateazä cä, la 6 noiembrie 1918, cei venifi din milRie (armatä — n.n.), impreunä cu alti räi din comunä s-au räzvrätit $i i-au jefuit locuinta $i gospodäria". Pentru ca fäpta$ii sä 94 Andrei Moldovan, Aspecte din lupta pentru pämint a färänimii de pe Somesul mijlociu in perioada 1 decembrie 1918—1921, in A.S., 2, Näsäud, 1974, p. 89. 95 Idem, p. 69. 90 Ibidem, p. 70. 97 Arh. St. Bistrita-Näsäud, fond Prefectura judetului, actele prefectului, doc. nr. 282/1919. 98 Ibidem.
