Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
I. Arheologie
3 ASEZARI DE INÄLTIME CU TERASE COTOFENI 33 nicä, cunosclnd avantajele multiple pe care le oferá aceastá índeletnicire economicä, prin produsele sale (came, lapte, lina, par, piei etc.). De$i nu existä determinäri paleofaunistice asupra resturilor osteologice din asezärile de acest tip (exceptio §incai, partial Cilnic), se poate afirma, fára rezervä, cä animalele domestice sínt prezente in economia. a§ezáiilor intr-o proportie covir^itoare, ín comparafie cu cele sálbatice. La Boarta nu cunoa§tem acest raport. Nici in a§ezarea de la Cápud. Din ultima sínt mentionate doar uunele spécii domestice de Bos, Sus scrofa, Canis „familiaris, iar dintre animalele sálbatice Cervus elaphus §i Cervus capreolus111. ln schimb, la Cilnic, determinärile fäcute, chiar sumar (Alfred Barthmus), aratä cä dintre oasele de animale domestice, cele de bovine reprezintä aproape 50%, fiind urmate de ovine (25%), porcine (20%) §i canine (5%). Oasele animalelor sálbatice aparfineau cerbului, cäprioarei §i mistretului112. Mult mai semnificativä, in intelegerea si justificarea ponderii raportului specie domesticä — specie sälbaticä, este analiza vestigiilor osteologice de la §incai (Anexaj II a, b). Determinärile eolectivului conf. dr. P. Georoceanu (Cluj-Napoca) impun prin frecventä, in asezarea de aici, animalele domestice (78,5%). Dintre acestea, predominä cornutele marl (bovinele: 37,5%) si cele mici (ovinelei: 30,3%), urmate de suine (porcine: 9,2%), cabaline (1,3%), canine. Nu cunoastem in ce procent sint oasele de ciine, desi carnivorele reprezintä 1,92%. Prezenta acestui animal nedespär(it al omului, care asigura paza turmelor si a locuintelor, este insä documentatä. Numeroase unelte (sule, pumnale) au fost confeetionate din oasele acestui animal (ulnä, tibie, fibulä). Animalele sálbatice constituiau numai 21,5%, fiind reprezentate de bovine (bour, zimbru: 11,3%), suine (mistref: 2,3%), cervidee (7,9%) §i carnivore. Din oase de lup (eol(i, ulnä) au fost gäsite in a§ezare diferite obiecte (sule, pumnale). Analiza materialelor osteologice de la $ineai, cea mai completä, este incä preliminarä §i, ca atare, deocamdatä, deficitarä: ea nu precizeazä rasele posibile ale speciilor, virsta lor (tineret, adult, matur) §i, eventual, sexul lor. Adincirea ei, in desfäsurare, va aduce, färä indoialä, elemente suplimentare cu privire rfU numai la unele aspecte striet paleozoologice, ci si la altele de naturä economicä pe care le implicä. Totu§i, privitä sintetic, fauna de la $incai este concluzivä in multe privinfe. Faptul cä membrii comunitätii s-au indeletnicit constant §i temeinic cu cre^terea animalelor, prin produsele cärora ?i-au completat sau satisfäcut nevoile vietii de zi cu zi (hranä, imbräeäminte, confecfionarea de unelte s.a.) denotä о stabilitate a acestor comunitäfi. Cäci este de inteles cä ingrijirea animalelor, fie ele de talie mare, fie de talie micä, crescute pe lingä casä, individual sau in türme mari ori mici, implicä о asemenea stabilitate. 111 Roska, Erd Rep, p. 152, nr. 39; S. Dumitra?cu, St Com, 13, p. 158. “2 Roth, I, p. 203, 210; pl. VII/13, 14; IX; II, p. 458. 3 3 — Marisia — XI
