Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
I. Arheologie
34 VALERIU LAZAR 4 Aceastä fealitate existeritä in a§ezärile de inältime cu terase, probabil existentä in taate a^ezärile Cotofeni (determinari paleofaunistice ample nu existä incä), infirmä iftcä о datä vechea concepte potrivit cäreia cültura Cotofeni ar fi fost creafia unor comunitäti pastorale nomade saü seminomade. Cre^terea unor animale, in primul rind de talie таге (bovine), in a§ezäri situate pe inältime (in care se practica §i agricultura $i me$te§ugurile casnice), denotä tocmai caracterul de stabilitate indelungatá a acestor comunitäti. De altfel, se cunoa^te cä la comunitätile nomade, cu deplasärile lor dese, cre^terea acestor animale a fost incompatibilä cu modul lor de viafa. Nu se poate §ti ($i poate nilci mf se va §ti niciodatä) modul cum au fost asigurate rezervele de hranä pentru iamä sau in cazul unor calamitäfi (secetä, incendiu, inundafü). In sezonul vegetal animalele aveaü suficiente resurse oferite de pä?unile din preajma a^ezärilor sau din regiunea colinarä limitrofä. Probabil in sezonul de iamä rezervele de hranä erau asigurate din frunzele, crengile tinere §i fructele pädurilor, din iarba uscatä sau din paiele cerealeleor. О asemenea situafie putea fi §i in cazul celorlalte a§ezäri de inältime cu terase. Vinätoarea constituia, in schimb, о indeletnicire secundarä in procurares hranei. Oamenii vremii §i-au asigurat nevoile de hranä §i imbräcäminte prin principalele indeletniciri amintite, vinatul constituind in aceastä perioadä о preocupare sporadicä, legatä de resursele existente §i, mai ales, de posibilitätile tehnice restrinse, nu intotdeauna incununate, cum se $tie, de succes. In aproape toate a^ezärile in care au fost descoperite resturi de faunä sälbatieä predominä oasele de cervidee (Cäpud, Cilnic). Exceptie face in aceastä privintä a§ezarea de la $incai, in care oasele de cervidee reprezintä 7,9% din totálul materialului faunistic (21,5%). In aceastä a^ezare membrii comunitätii au avut preferintä pentru vinatul bovinelor (bour, zimbru: 11,3%) $i abia apoi pentru cervidee (7,9%), suine (mistret: 2,3%) §i carnivore. Atit animalele domestice, cit §i cele sälbatice au oferit membrilor comunitätilor nu numai mijloacele suplimentare de hranä ?i imbräcäminte, ci §i materie primä, in confecfionarea diferitälor obiecte. (unelte, arme, obiecte de podoabä §.a.). In unele a?ezäri (Boarta, Cilnic, $incai) s-au descoperit numeroase oase cu inceput de prelucrare. Dar existä, in aceea?i mäsurä, numeroase oase care au fost transformate, prin prelucrare, in obiecte. Din os de ciine, ovinä §i lup au fost confecfionate sule. Pumnalele au fost create din oase de bovinä, ciine ?i lup. Säpäligile — din com de cerb, cäprior §i bovine. Din oase de suine s-au confecfionat laine de cufit sau pandative. A§a cüm se constatä din descoperiri, prelucrarea osului §i comului s-а bucurat de о mare atentie in cadrul acestor comunitäti. Nu existä descoperiri care sä reflecte culesul §i pescuitul. Unele spécii de molu^te (melci, scoici), nedeterminate, gäsite in a§ezärile de la Boarta, Cäpud (la Cäpud scoici de genui Unio pictorum, Spon-
