Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

II. Istorie

27 BÄNCILE ROMÁNESTI DIN TRANSILVANIA 261 presupuneau ínsá investiri din partea bäncilor ре о duratä mai lungä $i deci imobilizarea $i angajarea unor sume din capitalul lor, °1 cáror rulaj era efectiv íncetinit, in comparare cu situatiile celorlalte opera­­tiuni financiare. Őri marile institutii de credit romäne$ti, teoretic capa­bile sä efectueze creditele ipotecare intr-o mäsurä ínsemnatá, in pri­­mele lor faze de activitate, n-au putut extinde aceastá operatiune finan­­ciarä, pe lingä considerentele de ordin subiectiv, de orientare a unor conduceri de bänci care, nici mai tirziu, nu s-au aratat interesate $i dispuse sä о realizeze prin implicarea unor párti mai substantiale din capitalul disponibil. Retinerea respectivelor institutii de credit reie^ea §i din dorinta obtinerii unor beneficii suplimentare ca urmare a folo­­sirii creditului mobil in locul creditului ipotecar. Pe de altä parte, ín aceste considerente, meritä sä avem in vedere $i exinderea zonei de ac­­tivitatea bäncilor, indeosebi a celor de putere financiarä mijlocie, care se acomodau cerintelor situatiei economice a clientelei. ln tinuturile unde burghezia ruralä ?i färänimea instäritä romäneascä erau mai nume­­roase s-а impus о asemenea formä de credit intr-o proportie relativ ac­­ceptabilä, chiar dacä ?i in aceste cazuri portofoliile imprumuturilor ipo­tecare au ocupat de obicei locul al treilea, arareori al doilea, in ordinea valorii lor in bilantul respectivelor institutii de credit92. In aceastä cate­­gorie se inscriu bäncile „Mure$ana“, „Tirnäveana“, „Racofana“, „Timi­­§ana“, „Ardeleana“, „Patria“, „Economul“, „Silvania“, „Fägeteana“, „Sä­­läjeana“, „Bistriteana“ etc. Chiar in zona Muntilor Apuseni unde fine­­tele, pädurile erau principalele surse de venit, aläturi de animale, bäncile „Auraria“ $i „Doina“ aveau imprumuturi ipotecare destul de insemnate. Amintim insä situatiile speciale cind termenul de acordare $i felül ga­ramiéi erau echivalentul de apreciere $i integrare in portofoliul bäncilor sub denumirea de credit ipotecar, desi prin forrhele $i valoarea sa el intrunea fie conditile creditului cambial cu acoperire ipotecarä, al credi­tului fix sau chiar al celui pe obligatii personale dar cu garanfii ipote­care. Astfel de cazuri íntilnim frecvent $i la institutii de traditie §i pu­tere financiarä mare, precum „Ardeleana“, „Timi$ana“ sau „Bihoreana“ $i cu atit mai mult la celelalte bänci cu un personal funcfionäresc mult mai redus. Spre exemplu, banca ,,Mure§eana“ la creditele ipotecare, inclu­­dea, chiar prin statutele sale de functionare, un gen de imprumut ce se apropia de cele cambiale cu acoperire ipotecarä, intrucit se specifica 92 Singura exceptie de la aceastä regulä о reprezenta banca „Oravifeanä“, unde in cadrul portofoliului creditelor ipotecare se pare cä se totalizau si creditele pe obligatiuni .personale carora li se cereau о acoperire ipotecarä. Tn acest fei valoarea imprumuturilor ipotecare avea intiietate in bilantul bäncii. Situatia era favorizatä pe de о parte de statutele „Oravitenei“, asemänätoare cu ale unei „case de pästrare“ de gen cooperativist, precum si de faptul cä, majoritatea capi­­talului social provenea din sursele clerului romänesc din zonä asigurindu-se in acest mod о mai mare stabilitate si о abundenfä in portofoliul depunerilor, fapt ce a favorizat о precumpänitoare prezentä a imprumuturilor ipotecare. Spre exem­plu, in anul 1908 bilanful creditelor bäncii era urmätorul: Cambii 610.956,71 k.; Cambii cu acoperire ipotecarä 834.096 k.; Imprumuturi ipotecare 1.562.168,97 k.; Profit 12n/0. Vezi Revista economicä, XII, nr. 7 din 1909, p. 99.

Next

/
Thumbnails
Contents