Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
I. Arheologie
9 CONTRIBUTU LA CUNOA$TEREA NEOLITICULUI 25 reminiscence din ceramica specificä culturii Turdas. De aceea am sublimat in partea introductivä a concluziilor importanda fazei „Petre?ti—Turda?“, deoarece situatia este caracteristicá intregii stadiuni, intregului complex mixt de la Goreni—„Torma?“. ln aceastä stafiune intilnim, in linii generale, douá spécii de ceramieä: a) ceramica find, lucratä dintr-o pastá omogenizatá, cu un cvasi-slip (de fapt: lustruire) la suprafadä, de culoare ro?ie, mai rar cenusie, caracteristicá culturii Petre?ti, negäsindu-se insä nici un fragment de ceramicä pictatä. Chiar ?i aceastä specie condine, cum a rezultat din prezentarea de mai sus a materialelor cuprinse in plante, in unele cazuri chiar pietricele de cuart. Credetm, in consecijitä, cä este vorba de о decädere а ceramicii, acea fazä nepictatä a culturii Petre?ti, pe care N. Vlassa о defineste — cronologic — post-Petre?ti24, färä a fi vorba insä de prima fazä de dezvoltare a ceramicii Codofeni. b)ceramica de uz comun, lucratä mai neglijent, dintr-o pastä mai grosolanä, degresatä cu nisip, decoratä insä in unele cazuri prin diferite modalitädi. Aceastä specie del ceramicä din cadrul stadiunii Goreni—„Tormaf este aceea care a pästrat numeroase elemente tradidionale din ceramica turdä?eanä. Sä le luäm pe rind: folosirea nisipului ca degresant25; culoarea castanie-cenu?ie in spärturä; tordi-proeminente in bandä latä, dispuse pe linia diametrului maxiim al vaselor, perforate orizontal sau vertical; proeminente care au uneori aspect de buton sau pastilä, apärind pe aceastä specie de ceramicä cenu?ie-negricioasä; decor adinc incizat pe specia ro?catä la suprafadä — cenusie in spärturä 26. Tot a?a, bunäoarä, ?i decorul punctat extins si asupra butoanelor27. Pe lingä aceste träsäturi comune, apar ?i unele specifice, cunoscute din ceramica a?ezärii eponime. Astfel: perforafia triunghiularä de pe un fragment de vas ro?cat care are analogie la Turda?28, piesä pe care N. Vlassa о considerä ca fiind de facturä Petre?ti29; analogii perfecte are la Turda? ?i insemnul de pe fundul de vas30, sau greutádile triunghiulare, plate pentru rázboiul de desut31. ☆ Impreunä cu aceastä ceramicä „Petre?ti—Turda?“ final, apar insä unele forme ?i decoruri caracteiristice celorlalte componente ale complexuliii. Astfel, ceramica Ariu?d—Cucuteni este reprezentatá printr-un fragment de suport tubular pentru vase, avind о perforadie circulará 24 N. Vlassa, Neoliticul, p. 93. 23 IstRom, I, p. 42. 26 N. Vlassa, Neoliticul, p. 219—220. 27 N. Vlassa, Chronology of the Neolithic in Transylvania, in the Light of the Tärtäria Settlelement’s Stratigraphy, in Dacia, VII, fig. 11. 28 Roska Márton, A Torma Zsófia Gyűjtemény (Colectia Torma Zsófia), Clui 1941, pl. CXXII/18. 29 N. Vlassa, Kulturelle Beziehungen des Neolithikums Siebenbürgens zum Vorderen Orient, In ActaMN, VII, 1970, p. 26. 30 M. Roska, op. dt., pl. CXXXV/33 ?.a. 3‘ Idem, pl. CXXVI/10 $.a.
