Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
I. Arheologie
26 ANDREI ZRÍNYI 10 (pl. III/5)32. Tot de aceastä culturä, respectiv fazei Cucuteni A2 pare sä apar(inä (judecind dupä decor) capacul miniatural (pl. VII/5 si XIII 4)33 *. Ceramica Precucuteni I este reprezentatä printr-un fragment de buzä de vas cu decor de dinte de lup (pl. VII ;6), avind analogii la Traian— Dealul Viei3/|. Ceramica culturii Tiga, ne referim la fazele tirzii, este reprezentatä prin cele douä väscioare miniaturale (pl. VII 2, 3 ?i XIII/2, З)35 36. La aceste eiern ente semnalate de ja de N. Vlassa30 putem adäuga ?i altele. Astfel fragmentul de buzä de vas (sau capac? pl. IV/4) cu cijupituri ?i impunsäturi de unghii, necontinind pleavä in compozitie, deci eliminindu-se provenienfa lui din cpltura Cri?, are analogie izbitoare cu о piesä de la Gumelnita, decoratä in aeeeagi manierä37 38. De aceeasi provenientä gumelniteanä ni se pare si butonul orizontal decorat cu caneluri verticale (pl. IV 3), care ne amintegte de decorul obignuit din cultura Gumelnita В 3S. In conseciintä, in complexui Goreni—„Tormás“ avem gi о componentä sudicä. Ceramica Cotofeni este gi ea prezentä ín agezare prin doar cít<eva fragmente (pl. I 8, II/4, 5). Nu ne surprinde faptul, intrucit ceramica Cotofeni se dezvoltá din ceramica nepictatá a ultiméi etape a fazei „Petresti—Turda?“39 *, cum de altfel, agezärile Petregti au fost ocupate, in general, de purtätorii culturii Cotofeni'50. C) Plastica Cei opt idoli fragmentari reda(i in plange aratä diferite maniere de reprezentare a sträbunicii venerate, expresie a cultului fecunditäpi si fertilitätii. Luindu-i in ordine cronologicä, atribuirea lor celor patru componente culturale ale complexului о putem face astfel: — Capul cvasicilindric de idol (pl. V/3 gi XIII/9) are analogie la Rastu, cultura Vinca, faza В—C41. Credem cä ar fi exageratä presupunerea preluärii directe din cultura Vinea a traditiei, este insä explicabilä preluarea manierei de interpretare prin filiera culturii Turdas. — Capul cu semnalarea cosifei (pl. VI/2 ?i XIII/6) are analogie, printre multe altele, la Bezdéd (R.P.U.), unde a fost íncadrat in cultura Körös (Cris)42, stabilindu-se cá traditiile Stárcevo—Cri? au fost mijlocite de 32 IstRom, I, p. 66. 33 N. Vlassa, Chronology, fig. 11. . v' Vladimir Dumitrescu, Arta neoliticä in Románia, Bueuresti, 1968, p. 100/14 ?i pl. 14; cf. IstRom, I, p. 61. 35 N. Vlassa, Neoliticul, p. 149, fig. 6/2,5. 36 N. Vlassa, Einige Bemerkungen, p. 530. 37 VI. Dumitrescu, Arta neoliticä, pl. 20, p. 101/20. 38 Idem, pl. 21 ?i p. 101/21. 39 N. Vlassa, Chronology, p. 488. <0 IstRom, I, p. 70. VI. Dumitrescu,’ Arta neoliticä, p. 104/60, pl. 60. 42 László Attila, Vases néolithiques ä face humaine découverts en Roumanie, in Alba Regia, XII, 1971, fig. 5/2 ?i p. 235.