Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
I. Arheologie
24 ANDREI ZRÍNYI 8 meroasele nuclee, dintre care unele mai poartä urmele rostogolirii ín apá. Deducem de aici cá matéria, príma a fost achizifionatá din albia Mure?ului (la о distanfá de aproximativ 5—6 km, peste dealuri), riu ce aduce asemenea bolovani din zóna de contact al Muntilor Cálimani.-— Singura aschie de obsidianä prezintä douä cái de solufionare a aparifiei ei ín asezare. Se credea pe de о parte vehicularea materiei prime prin purtätorii culturii Tisa (din zóna Tokaj, R.P.U.), pe de altá parte, mai recent, N. Vlassa crede mai verosimilá mijlocirea ei din sud, dinspre Tessalia17. Nouá ni se pare verosimilá ?i aducerea materiei de cátre componentele tisoide ale faciesului, de?i nu mai pufin plauzibile par a fi si argumentele ce presupun legáturi sudice, argumente ce le vom discuta mai jós. — Gresia pentru modelat unelte de os si lustruitorul de vas din amfibol-andezitic sínt unelte de largá intrebuintare, peste secole si culturi, fäcute din materii prime locale (gresia provenind din depunerile aluvionare, iar amfibol-andezitul din Mure?). — In ce prive?te toporul plat din calcit, precum ?i daltita trapezoidalá, acestea devin free vente mai ales ín cultura Ariusd—Cucuteni18, eredem deci cá nu gre?im dacá le atribuim acestei componente a complexului de la Goreni. — Cele douä topoare fragmentare: cél din dioritá ?i acéla din serpen tiná le atribuim culturii Tisa17 18 19, intrucít ele sínt bombate la una dinire fefe, amintindu-ne de topoarele calapod, färä insä a atinge lungimea ?i forma aceea clasicä ce caracterizeazá topoarele calapod tradifionale ale culturii ceramicii liniare20. — De semenea culturii Tisa le atribuim cele citeva topoare perforate, foarte fragmentare21. — Vírful de sageatá din silex, avind tái?urile foarte frumos returate, forma triunghiularä ?i baza scobitä, formind niste aripioare, este un produs clasic al culturii Ariu?d—Cucuteni22. B) Ceramica Intr-una din lucrárile sale23 N. Vlassa accentueazä pärerea cá pictura ceramicii din cultura Petre?ti, cél pufin in primele faze de dezvoltare, se formeazá pe baze locale, trecind insä prin filiera culturii Turda?. Transpunem aceastá párere asupra ceramicii ín general: eredem cä ceramica Petre?ti a trecut integral prin aceastá filierá, pástrindu-?i nu numai in primele sale faze evolutive, ci chiar ?i in faza ei de decádere, putemice 17 N. Vlassa, Sondajul de salvare de la „Gura Baciului“, In Acta MN, V, 1968, p. 375. 18 IstRom, I, p. 61. 19 Idem, p. 43. 20 Idem, p. 40. 21 Idem, p. 53. 22 Idem, p. 67. 23 N. Vlassa, Einige Bemerkungen, p. 527.
