Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
242 VASILE DOBRESCU 8 institu^iilor financiare románe.'jti mari. Bäncile mai mari $i mai puternice financiar recurgeau in mai micä mäsurä la proviziuni sau atunci cínd le impuneau incasau procentaje mari reduse in raport cu imprumutul. Spre exemplu, „Albina“ avea in 1902 sub titlul de proviziuni numai 51.241,96 k24 25, pe cind banca „Corvineana“ avea in anul 1900 ca $i proviziuni 12.141,87 k, de?i capacitatea financiará a acesteia din urmá era indiscutabil mai redusá decit a céléi mai mari bänci románe§ti. Atunci cind bäncile renun^au la proviziuni se luau de la debitori taxe indirecte prin impunerea a§a-numitor „interese anticipative“ — in fapt se prelua dobinda odatä cu acordarea imprumutului —, retrasä, ca $i proviziunile, odatä cu acordarea creditului din suma ce urma sä о íncaseze debitorul. Uneori aceste interese anticipative erau de valoarea dobinzii, alteori mai mici, dar substantiale la imprumuturile mari. Astfel, la banca „Victoria“, la imprumutul de 200.000 coroane acordat lui Veres Károlyné in 1909, s-а re^inut ca interese anticipatice suma de 8.600 k26. In asemenea conditi de creditare puteau beneficia doar persoanele cu о oarecare avere, iar din mediul rural acestea nu puteau fi decit din rindul täränimii instärite, burgheziei säte?ti, mo$ierimii mijlocii, in mai rare cazuri din rindul ^äränimii mijloca$e, §i mai pupn din masa täränimii särace. Politica de dobinzi a bäncilor romäne?ti era fireste in strinsä legäturä cu puterea financiar-economicä a fiecärei instituti de credit in parte, cu sfera de influentä, diversitatea afacerilor financiare, fluctuande cererii — ofertei creditelor, a perturbatior financiar-economice in perioada crizei. ín acest fei, la inceputul existent lor bäncile romäne$ti au avut о ratä mai ridicatä a dobinzilor: „Albina“ 10%, „Bihoreana“, „Timi$ana“, „Economul“, „Victoria“ 8—9%, pentru ca ulterior acestea sä scadä la 7% ?i chiar la 5% la „Albina“, 5% la „Victoria“ §i „Bihoreana“ etc. ln tot cazul, diferen^a dintre dobinzile acordate pe depuneri ?i cele la imprumuturi nu vor depä$i la bäncile romäne^ti de regulä, valoarea a 3 procente27. Institute de credit aträgeau in repetate rinduri atenjia „bärbat lor de incredere“ sä manifeste ín zonele mai greu controlabile direct de conducerea bäncii exigenda in recomandärile solicitantlor, avind ca bazä, 24 Arh. St. Cluj, Registrul 66, Procesele verbale ale direcfiunü 1909—1912, Proces verbal din 9 august 1909, concluzul 7, p. 19. 25 Arh. St. Brasov, Cea de-а treizecea adunare generáld a Institutului. .. „Albina“ pe anui 1902, Sibiu, 1903, p. 13; Arhivele St. Deva, dosar 10/1900, p. 43. 26 Arh. St. Arad, Fond „Victoria“, dosar 1/1897—1915, acte 1909, f. 1. Pentru a releva sistemul de acordare al creditelor cambiale prezentám modul de асогdare a unui imprumut de cätre banca „Ardeleana“ prin intermediul bäncii „Progresul“ (Ilia mure§anä) locuitorilor din Dincolin, in anul 1906, in sumä de 11.200 coroane, din care banca a retras ca interese pe $ase luni 448 coroane, ca timbru de obligatie 35 coroane, spese de comision 21,50 coroane. Se adaugä cheltuielile de intabulare cu proviziune in valoare de 130,15 k.. Aceste cheltuieli se trägeau automat din imprumutul acordat locuitorilor, lor revenindu-le 10,565,35 k. Vezi Arh. St. Deva, Fond banca „Progresul“, dosar 1/1906, f. 1. 27 (Arh. St. Timifoara, Fond banca „Timi?ana“, dosar 1/1896, f. 72—78 ?i f. 80—93.
