Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
9 BÄNCILE ROMÁNESTI DIN TRANSILVANIA 243 deopotrivä, garancia economicä precum §i „punctualitatea indivizilor“. De asemenea, sä urmäreascä ?i sä stimuleze replätirea la termen a creditelor deja distribuite28 *, ln dórin Ja atragerii clientelei, bäncile, indeosebi cele mari $i mijlocii aflate in concurenfä cu cele ale burgheziei maghiare $i säse§ti, au actionat pentru reglementarea taxelor §i menfinerea acestora la un nivel scäzut, mai ales a celor primite de agen^ii sau functionarii lor, cäutind sä preintimpine incercärile de abuz, sä inläture unele nereguli ivite in aceastä fazä sensibilä a acordärii imprumuturilor. De aceea, periodic, au stabilit tarife precise pentru agenda lor. In acest sens sint semnificative reglementärile efectuate de cea mai puternicä bancä romäneascä „Albina“, care hotära ca • numai avocatul säu sä fie cel ce efectueazä cererile „de intabulare pe obligatum“, imprumuturile ipotecare sau de credite fixe, pentru a impiedica specularea ne$tiintei färanilor, „de cätre indivizi care iau pe aceastä lucrare taxe exagerate, prin care apói ímprumutul lor se scumpe$te, iar aceastä scumpire ingreuneazä familiarizarea agricultorilor cu acest ram de credit, singur corespunzator referindelor lor“2n. Urmärind aceea$i politicä financiarä, celelalte bänci romäne$ti au elaborat, la rindul lor, instructiuni periodice cu un confinut aproximativ asemänätor30. Evident, reglementärile de aceastä naturä variau de la о bancä la alta in funcfie de puterea economicä a acestora, de interesele acfionarilor, de märimea cererilor, de preferin^ele bäncii pentru un anume fei de imprumut socotit mai rentabil bäncii respective. Bäncile romäne§ti au desfä?urat о vie activitate pentru extinderea operatiunilor lor financiare pe intreg teritoriul provinciei, pentru a-?i märi numärul clientelei, a-$i spori afacerile in zonele mai indepärtate din sfera lor de influenza in concurentä ?i uneori chiar in detrimentul bäncilor burgheziei maghiare ?i säse§ti. Este elocvent faptul cä incä din primii ani de activitate ai filialei bäncii „Albina“ din Brasov, conducerea acesteia ac^iona energic in vederea lärgirii ariei sale de ac^iune in finuturile secuie?ti din zona Sfintu Gheorghe ?i de pe valea superioarä a Oltului, prin numirea unor agfenfi competendi §i cunoscätori ai problemelor locale, care trebuiau sä facä propaganda favorabilä intereselor bäncii si sä sporeascä astfei actiunile acesteia intr-un teritoriu considerat, pinä atunci, accesibil doar bäncilor maghiare31. De asemenea, conducerea sibianä a „Albinei“ cerea filialei sale din Bra§ov sä numeascä §i un sas ca agent pentru clientela säseascä, intrucit afacerile sale din Bra$ov se desfä$urau intr-o zonä locuitä $i de populate säseascä32. Carac-28 Arh. St. Sibiu, Fond „Astra“, vol. Ill, Procese verbal sedinfa XIII, din 31 mai 1876, concluzul 74. 28 Idem, vol. IV, Proces verbal al sedinfei XIII din 15 mai 1880, concluzul 85. 30 Arh. St. Cluj, Fond „Economui“, Registrul 4, Procese verbale ale directiunii 1889—1902, protocolul din 3 iulie 1886, p. 113—120; Arh. St. Álba, Fond „Sebesana", Registrul 3, protocolul din 15 august 1914. 31 Arh. St. Brasov, Fond banca „Albina“ — Brasov, dosar 2/1882, i. 3—4 §i dosar 3/1883, f. 49. 32 Ibidem, dosar 8/1887, f. 153.
