Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
7 BÄNCILE ROMÁNESTI DIN TRANSILVANIA 241 acestora10. Astfel, filiala „Albinei“ din Bra§ov, cu о arie largá de actiune §i cu un numár de mare agendi, §i-a tipärit brosúra „Instrucfiune pentru bärba^ii de incredere ai institutului de credit §i de economii „Albina“, filiala Bra$ov, (Bra§ov, 1915), in care se fäceau precizäri detaliate pentru acordarea imprumuturilor, se fixau taxele perceptibile etc. Pe lingä instrucfiunile $i regulamentele de efectuare a diverselor operafiuni financiare, conducätorii bäncilor dädeau dispozifii suplimentare privind condi^iile de imprumut in func^ie de conjunctura financiareconomicä, de numärul cererilor, cerin^ele si garanfia economicä a solicitanfilor. Astfel, „Albina“ indruma filiala sa din Brasov, ín 1884, sä-$i mobilizeze agen^ii pentru a face cunoscute condijiile de acordare a creditelor cambiale cu acoperire ipotecarä — nou introduse in portofoliul bäncii — $i sä-$i recruteze un numär mai mare de debitori pentru acest gen de imprumut20, precum §i sä se intereseze cu mai multä aten^ie de averea mobiliarä a debitorilor {ärani din zonä, cunoscu^i ca posesori ai unui numär insemnat de animale. Formele de acordare a imprumuturilor, cu rare excepti, erau insolite de о serie de taxe luate de agen^ii bäncilor sau de funcfionarii acestora pentru mijlocirea §i intocmirea formularelor de solicitare §i de acordare a imprumuturilor respective. De asemenea, institufiile de credit, indeosebi in faza lor de intemeiere ca $i in condifii de crizä financiarä, percepeau odatä cu acordarea creditelor a$anumita „proviziune“ — in fapt о taxä suplimentarä pe imprumut —, a cärui valoare oscila intre 1—5% din aceea a imprumutului. Bäncile „Albina“ §i „Victoria“ au incasat taxä la imprumuturile ipotecare mai greu amortizabile, dar de obicei bäncile au perceput proviziunea de la aproape toate categoriile de credit acordate färä deosebire de märimea lor. Chiar „Economul“, care era о bancä cu pozi^ie financiarä solidä, solicita obi^nuit, о taxä de „proviziune“ de 2—3%, uneori chiar 4% in anii de crizä financiarä21. De asemenea, banca „Corvineana“ avea in portofoliul bilan^ului säu din 1905 peste 13.500 coroane cu titlul de proviziuni22. Cu taxele de acest gen bäncile amortizau о parte din suma imprumuturilor acordate, adäugindu-le indeob§te la fondurile de rezervä anume constituite pentru preintimpinarea eventualelor situafii financiare critice. Impunerea proviziunilor s-а efectuat §i in func^ie de märimea imprumuturilor. Astfel, pentru creditele mai mari se incasau taxe de proviziune mai mici, iar pentru anumite sume se renunfa cu tótul la acestea, favorizind marile operafiuni financiare de capital $i inclusiv elementele instärite ale burgheziei románé. De regulä, aceastä mäsurä era respectatä $i de cätre bäncile mijlocii23, sau mici, de filialele 19 Vezi Instrucfiune pentru bärbafii de incredere ai institului de credit si de economii „Albina“, filiala Brasov, Brasov, 1915. 20 Arh. St. Brafov, Fond „Albina“ — Brasov, dosar 5/1884, f. 26. 21 Arh. St. Cluj, Registrul 40, Procesele verbale ale direc/iunii din 1906—1908, Creditele cambiale cu acoperire ipotecarä, vol. I, p. 22, 27, 40—43 iji 278—283. 22 Arh. St. Deva, Fond „Corviniana“, dosar 10/1905, p. 106. 23 Ibidem, dosar 42, Protocolul $edinfei din 23 august 1910, concluzul 2. 16 16 — Marisia — XI
