Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

II. Istorie

5 BÄNCILE ROMÁNESTI DIN TRANSILVANIA 239 apar ?i la bäncile románe$ti mai mari. Spre exemplu, „Victoria“ inscria la imprumuturile cambiale $i operarium financiare garantate de averea imobiliará, ceea ce ne índreptá^e$te a le socoti cél pu^in imprumuturi cambiale cu acoperire ipotecarä. La banca „Timi§ana“ la imprumuturile ipotecare sint prezente credite acordate pe trei—§ase luni11, de pe altä parte valoarea multora dintre ele, luatá in parte, este mai micá decit valoarea imprumuturilor cambiale cu acoperire ipotecarä, apropiindu-se astfel de creditele cu obligatiuni personale, dovadä fiind formularea §i mai ales procedeul pentru asigurarea imprumutului, dar neavind ín bilanf un capitol aparte pentru creditele personale. De asemenea, „Vic­toria“ nu avea portofoliu pentru creditele cambiale cu acoperire ipote­carä12, iar la „Bihoreana“ imprumuturile ipotecare „cu amortizare“ constituie un capitol special nemaiintilnit, in practica opera^iunilor finan­ciare curente ale bäncilor románe$ti13 *. La banca „Ardeleana“ creditele ipotecare sint imparate in douä categorii, aparte, unele cu anuitá^i, altele färä nici un fel de specificare11. Este de presupus cä sub denu­­mirea creditelor ipotecare de la „Timi^ana“ se integrau adeseori cam­­biile cu acoperire ipotecarä, iar la „Bihoreana“15, nefigurind íntotdeauna in portofoliu, la bilanljurile anuale se inglobau aceste imprumuturi altor operarium financiare. Pe de altä parte, atit „Ardeleana“, cit $i „Biho­reana“, urmind in acest sens procedeele folosite de „Albina“, acordau credite ipotecare cu rate plätibile trimestrial §i nu anual. Nici banca „Economul“ nu a scápat de asemenea neglijen^e financiare, adunind in portofoliul creditelor fixe, pinä la inceputul secolului XX, sumele unor veritabile imprumuturi ipotecare impreuná cu cele ale unor credite §i obligatii personale cu cavenfi16. Rermacäm cä inadvertence ivite ín portofoliile bäncilor, confuziile fäcute uneori din pricina subiectivitá^ii unor conduceri ale acestor institufii in acordarea creditelor nu au peri­­clitat existenta $i buna lor functionare, n-au impiedicat dezvoltarea afa­­cerilor bancare, färä a exclude cu tótul unele efecte negative ce s-au manifestat in ingustarea artificialä a posibilitátilor de acfiune a unor institufii de credit, cu repercusiuni asupra situatiei economice a debi­­torilor. N-au fost deschise indeosebi cäile de finantare $i mai ales patro­­nare a unor activitá^i de valorificare §i comercializare a produselor agrare din mediul rural decit sporadic $i intr-o mäsurä valoricä aproape neglijabilä la nivelul potenciálúim economiei agrare transilvänene. 11 Arh. St. Timisoara, Fond banca „Timisana“, dosar 1/1896, p. 129—152. 12 Arh. St. Arad, Fond banca „Victoria“, dosar 1/1892, t. 1. 13 Arh. St. Oradea, Fond „Bihoreana“, dosar 54/1910, f. 3—4. 11 I- I- Lapedatu, Monográfia institutului de credit $i de economii „Arde­leana“, societatea de ас/ii in Orästie, 1885—1910, Sibiu, 1912. Vezi anexa cu tabelul final al operatiunilor bancare. 15 Arh. St. Oradea, Fond „Bihoreana“, dosar 36/1905, f. 3 ?i dosar 46/1908, f. 34. 16 Arh. St. Cluj, Fond „Economul“, Registrul 4, Procese verbale ale direcfi­­unii 1889—1902, Proces verbal din 2 noiembrie 1889, p. 8 fi Proces verbal din 3 februarie 1890, p. 302.

Next

/
Thumbnails
Contents