Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
238 VASILE DOBRESCU 4 nele preponderent agricole precum „Tirnäveana“ (Sighi§oara), „Mure$ana (Reghin), „Racofana“ ($eica Mare), „Plugarul“ (Lugoj), „Vulturul“ (Tirnäveni), „Silvania“ ($imleul Silvaniei) etc. Banca „Economul“, una din cele mai vechi §i insemnate instituti financiare din zóna centralá a Transilvaniei a prezentat, multá vreme, ín bilanfurile sale anuale, doar douä forme de credit: cambial §i fix, de§i sub aceste denumiri in portofoliul säu s-au executat о gamä mai diversificatä de operarium financiare. Totu^i, pentru märirea lichiditäfii capitalului acestei bänci, conducerea sa a luat ca mäsurä preventivä, ín 1900, transformarea unei bűne pärfi din fondurile de credite fixe in credite cambiale8. Desigur, in aceastä directe au acfionat $i factori economici locali. In zonele deluroase ?i muntoase unde precumpänitoare erau activitätile de cre$tere a animalelor sau locuitorii se indeletniceau cu exploatärile forestiere, bäncile au dezvoltat cu precädere operafiunile financiare mobile, cambiale sau cu obligatii simple, apropiindu-se de necesitätile economice zonale. Amintim in aceastä grupä de bänci, cu putere financiarä micä spre mijlocie, institufiile „Hafegana“ (Hafeg), „Brädetul“ (Orlat), „Parsimona“ (Bran), „Zärändeana“ (Boifa), „Crisana“ (Brad), „Venefiana“ (Venefia Inferioarä), partial „Auraria“ (Abrud), „Doina“ (Cimpeni), „Fortuna“ (Radna), „Mielul“ (Poiana Sibiului) etc. Trebuie sä precizäm cä au existat reale fluctuatii §i adeseori inadvertence in privinfa categorisirii imprumuturilor de cätre conducerile bäncilor, a adoptärii unor principii ferme in definitivarea bilanfurilor sau a folosirii unor terminologii financiare unanim acceptate $i valabile pentru toate institufiile de credit romäne?ti. De$i bäncile au avut ca model general de organizare §i activitate banca „Albina“ — iar mai tirziu a intervenit in acest 'sens $i „Solidaritatea“ —, neclaritäfile au persistat in bunä mäsurä din lipsa experienfei conducätorilor institufiilor de credit romäne^ti, a speciali?tilor in materie de finance §i a prezenfei in calitatea de funcfionari, adeseori de directori, a unor persoane necalificate, prea pufin cunoscätoare a complexelor mecanisme financiare (preofi, avocafi, inväfätori, proprietari agricoli, fosti funcfionari de stat etc.). Adeseori, in portofoliul cambiilor au fost incorporate cambiile cu acoperire ipotecarä ?i uneori chiar imprumuturile ipotecare. Este concludent cazul bäncii „Corvineana“ care cerea pe lingä contractui ipotecar $i semnarea unor documente tipic cambiale, direcfiunea acesteia precizind „cä pentru acest gen de imprumut §i pe viitor sä se regleze numai pe lingä cambii“9. La banca „Sebe^ana“ in portofoliul imprumuturilor ipotecare figurau si creditele pe obligafiuni personale, folosindu-se о formulä nouä, dar incorectä fafä de terminológia financiarä admisä in epocä, de „imprumuturi ipotecare cu obligatiuni“10. Confuzii de aceastä naturä voite sau nu 8 Arh. St. Cluj, fond. dt., Registrul 4, Procese verbale 1889—1902, Proces verbal din 21 martié 1900, p. 556—557. sl Arh. St. Deva, Fond banca „Corviniana“, dosar 42, Protocoalele direcfiunii 1909—1913, protocolul din 6 iunie 1911, concluzul 4. 10 Arh. St.. Alba, Fond banca ,,Sebesana“, Registrul 3, protocolul din 2 februarie 1909.
