Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
3 BÄNCILE ROMÁNE$TI DIN TRANSILVANIA 237 primelor patru operafiuni financiare, enumerate mai sus, ín ordinea amplitudinii si volumului lor, acordínd insemnätate uneia sau alteia dintre ele, in func(ie de conjunctura economicä a momentului, de starea $i posibilitätile financiare concrete §i directe ale fiecärei institufii, de$i, nu intotdeauna, aceste situa^ii s-au corelat cu cerinfele $i interesele celor care solicitau creditele. Limitarea operatiunilor financiare a majoritäfii bäncilor romäne$ti la depuneri, acordarea de credite pe cambii, ipotecare, credite personale sau färäne$ti §i arareori, doar la marile institu(ii de credit, extinderea activitä^ilor bancare la imprumuturi in cont-curent, pe efecte sau serisori de valoare, vinzäri-cumpäräri de imobile etc., este consecin(a nu numai a insuficientei puteri financiare, ci §i a lipsei de speciali$ti (economi$ti, contabili), a provenienfei clientelei in majoritatea sa färäneascä, evident, a specificului economiei rurale §i uneori a spiritului de exageratä prevedere a conducätorilor institufiilor de credit pentru ob(inerea unor insemnate beneficii färä eforturi sau riscuri deosebite, pästrind tradi(iile §i mentalitä(ile obi^nuite de func(ionare ale institu1,iilor financiare. N-au lipsit dintre cauzele ce au limitat opera(iunile financiare ale bäncilor romäne?ti §i motiva(iile de ordin politic ale regimului care a suspectat §i urmärit, uneori a incercat sä impiedice normala activitate a acestora. ln marea lor majoritate bäncile romäne$ti s-au orientat spre imprumuturile cambiale, menfinind aceastä operafiune pe primul loc in portofoliul lor, chiar $i in cazul institu(iilor financiare cu о putere economicä mare, care au reu$it pe parcurs sä introdueä cu succes $i alte imprumuturi bancare. Unele ca „Victoria“3, „Bihoreana“4, au pästrat aceastä caracteristicä, in ciuda prosperitäfii lor financiare, datoritä frecvenfei schimburilor comerciale de produse agrare din acele zone, pie(ele comerciale ale Aradului §i Oradiei fiind cele mai mari §i mai puternice din zona de räsärit a monarhiei austro-ungare. De regulä, insä, bäncile cu un capital social mai modest, sau ín perioada de inceput a activitäfii lor, altele determinate de limitele zonei restrinse de activitate au avut in portofoliul operafiunilor financiare precumpänitor imprumuturile pe cambii. Au fäcut excepfie de la aceastä regulä cvasigeneralä, cu exceplia insotirilor de credit care au acordat imprumuturi pe obligafii personale, trei institufii financiare: „Oravi(eana“ (Oravi^a)5, care avea precumpänitor in bilanfuri imprumuturile ipotecare, iar prin natura statutelor lor, Casele de imprumut si pästrare din Näsäud6 („Aurora“) $i din Sáli$te7, ce-§i asociau creditele ipotecare $i creditele cu garanfie personalä sau cu caventi. О politicä financiarä echilibratä sub raportul acordärii diverselor feluri de imprumuturi о vor avea $i unele bänci din zo-3 Tribuna, X, nr. 24 din 4/17 februarie 1906, p. 8. '• Arh. St. Oradea, Fond „Bihoreana“, dosar 34/1905, f. 4—6. s Vezi Revista Economicä, XI, nr. 3 din 1909, p, 23; Idem, XI, nr. 7 din 1909, p. 99. '• Nicolae Dräßanu, Monografie Societäfii de imprumut si pästrare „Aurora“, din Näsäud (1873—1923), Cluj. 1923. 7 loan Lupas, Casa de pästrare din Säliste, Sibiu, 1918.