Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
9 5COLILE ROMÄNE$TI DIN ZONA BISTRITEI 221 preotul locului ca in Herina, Cristur-$ieu, Särädel, fie de cätre un cantor ceva mai $colat, cum este cazul ín Arcalia §i Ru?tior. In duda acestui fapt cei mai muldi dintre invä^ätorii in cauzä au dat dovadä, dupá aprecierea lui loan Maier, de pricepere ?i härnicie, compensind prin zel scáderile pregätirii profesionale. Erau insä cu tótul necorespunzátori $i trebuiau ínlocuiti, §i dupä pärerea lui, loc^iitorii de invä^ätori din: Arcalia, Birla, Mägurele, Síniacob, Ru?tior. Cit prive?te salarizarea dascälilor, dacä lásám la о parte pe cél din BistrRa ce primea pe an 90 fi., adunari prin reparti^ie de la locuitorii uni^i din suburbiile ora?ului, plata celorlal^i era foarte slabá, fie ín báni: mergínd de la 24—28—30 florini ín $oimu?, <j5ebi$u de Sus, ТЛ§ап ?i ßirioara, la 55—64—70 fl. ín Sárata, Cristur-$ieu, Ru?tior ?i Ardan, fie in bucate: eite о mier^ä de mälai de familie ca in Arcalia, fie in bani $i bucate ca in Feleac (32 fl. ?i 38 feldere de mälai), fie in bani ?i zile de lucru ca in Herina (30 fl. ?i о jumätate de zi de lucru de casä). О situate cu totul aparte о are dascälul din Mägherus cäruia satui ii dä pe an 200 florini. In functie de märimea parohiei numärul copiilor $colariza(i oscileazä, cu bäiedi ?i fete la un loc, ín jur de 20—30—40. In BistrRa numärul lor se ridicä la 66. О menfiune aparte se cuvine $colii din Birla unde unifi $i neunifi pläteau un singur dascäl. Este о direc(ie de dezvoltare pentru care intelectualitatea laicä a pledat mult in epoca liberalä, dar care nu s-а incetätenit datoritä opozifiei celor douä ierarhii clericale. О a doua conscriere a ?colilor protopopiatului bistri(an, din 25 august 1863, datoritä ?i ea lui Ion Maier16 relevä progresele lente dar totu?i constante realizate in acest interval scurt. Acum sint in total 20 de ?coli dintre care 12 posedä local propriu, chiar dacä unele dintre acestea erau mici, neputind adäposti §i pe dascäl, iar altele nu erau inzestrate cu toate cele necesare. Nici in 1863 insä, cu excepfia Bistrifei ?i Mägheruijului, $colile nu aveau grädini, pomärii ?i stupärii, as a cum insistent cereau dispozitiile episcopale. Se inregistreazä progrese ?i in ceea ce prive?te calificarea dascälilor; apar in Mägheru? ?i Feleac 2 absolvendi ai preparandiei, iar 4 invä(ätori sint absolvendi a cite 4—5 clase gimnaziale (Chirale?, Siniacob, Arcalia, Herina). Ceilaldi sínt, ca ?i in 1857, absolvendi ai celor 3 clase normale de la Näsäud (Särata, Nedeni, $oimu$), a cite unei clase gimnaziale sau preparandiale (§irioara, Sebi?u de Sus), a $colii elementare din Monor (Ardan), a cursului de 6 luni a teologiei morale (Särädel) sau nu au studii scolare propriu-zise, cum este cazul dascälului din Bistrida, Ion Sorobeteanu, autodidact, care prin stäruinda proprie a reu?it sä isi insu?eascä о culturä apreciabilä doveditä in corespondendele sale din „Gazeta Transilvaniei“ ?i „Amicul ? coal ei“. Dintre todi ace$tia erau preväzudi cu decret de dascäl, deci titularizadi prin decret episcopal pe parohia respectivä $i scutidi, atunci cind era cazul, de obligadia tragerii 16 Arh. Stat. Cluj-Napoca, fond. Episcopia gr. cat. Gherla, 1863—1738.
