Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
222 SIMION RETEGAN 10 sorbilor pentru armatä, doar dascälii din: BistrRa, Mägheru?, §irioara, Feleac, Arcalia, Birla, ßoimu? ?i Sebi?u de Sus. $i plä^ile invä(ätorilor sínt ceva mai bűne decit in 1857. In BistrRa, prin hotárírea Magistratului din 7 ianuarie 1863, s-а acordat din casa alodialá 100 de fl. anual invä(ätorului román, restül piná la 130 fi. fiind suportat de comunitatea unitá17 18. In sate leafa dascálilor se pläte?te, ca ?i in trecut, in báni ?i bucate, 40 de creRari de familie ?i о jumätate felderä de cucuruz in Mägheru?, 40 fl. ?i 15 mierfe de mälai de familie in Cristur-$ieu, 40 fl. ?i 4 cupe de mälai in $irioara, 70 fl. ?i 30 mierfe mälai in Feleac. Satele Chirale?, Siniacob ?i Särata dau numai bucate (eite о mier(ä de mälai de familie, respectiv 40 ?i 37 de mierfe), in timp ce parohiile Herina, Birla ?i Sebi?u de Sus dau ín bani, odatä pe an: 30, 60 fl., iar §oimu?u ?i Ardanu dau eite 4 ?i, respectiv, 5 fl. pe lunä. ln multe sate insä invätätorul nu-?i primea plata la timpul stabilit, fiind necesare uneori execufü. A crescut in acest rästimp ?i numärul copiilor care freeventau ?coala, chiar daeä el rämine peste tot sub numärul celor de virstä ?colarä: 86 la BistrRa (fa^ä de 158 copii intre 6 ?i 12 ani), 53 in Chirale?, 79 in Sebi?u de Sus, 34 in Säräjel etc. Raportul lui I. Maier, care a asistat la examenele de sfir?it de an, remarcind inteligen(a nativä a atitor copii de la (arä, adu?i in fa(a sa de-а dreptul de pe pä?une sau de pe hotar, deplingea freeventarea intermitentä a ?colii de cätre elevi, folosRi de pärinfi in gospodärie, lipsa de cärfi a celor mai muRi dintre ei etc. La nivelul fieeärei comunitäR s-au menRnut acelea?i raporturi cunoscute de subordonare a ?colii fa(ä de bisericä, a funcRei däscäle?ti fa(ä de cea preo(eascä färä ca avutul celor douä instituRi säte?ti sä formeze un tot. La fei ca in epoca absolutistä preotul este considerat directorul ?colii, protopopul inspectorul ei, insä in nici unul dintre sate bisericile nu participä material la efortul ?colar al comunitäRlor, fiind ?i eie confruntate cu serioase dificultä(im. ln fine dupä aRi trei ani, in 1866 vedem cauza ?colarä a?ezatä pe о bazä mai sigurä. ln toamna acestui an comunitäRle säte?ti, una dupä alta, instituie prin acte solemne fundafii ?colare proprii. S-au pästrat in arhiva episcopiei Gherlei 18 asemenea , Instrumente fundaRonale ?co-17 Amicul scoalei, an. IV, Sibiu, 1863, p. 361. 18 Toate parohiile protopopiatului dispuneau, este adevärat, de pämlnturi bisericesti, a§a-numitele portii canonice, insä acestea erau de о intindere micä, cu un venit care varia, potrivit evaluärilor cadastrale, intre 32 si 63 fl., anual. Exceptie fäceau parohiile Bileag (95 fl.), Mägheru§ (93 fl.), Feleac, (78 fl.), si orasul Bistrita unde portia canonicä a bisericii unite era de 16 j. si 1.191 st. cu un venit de 85 fl. anual. In plata preoplor intrai, pe llngä folosin(a acestor suprafete, asa-numitul lectical: in general, eite о miertä de porumb boabe de familie si taxele pentru cununii, injnormintäri, botezuri, din care о treime revenea cantorului. C conscriere a veniturilor acestor parohii, din 30 martié 1862, intocmitä de protopopul I. Maier, relevä diferenperi foarte mari in ceea ce prive?te plätile preotilor acestei unitä(i care variazä de la 27 fl. anual (Birla) la 105 fl. in Bileag $i 138 fl. in Mägheru?, cf. Arh. Stat. Cluj-Napoca, fond. Episcopia gr. cat. Gherla, 1862—1287.
