Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
SIMION RETEGAN $COLILE SÄTE$TI ROMÄNE$TI DIN ZONA BISTRITEI LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XIX-LEA Una dintre creabile cele mai reprezentative ale vie^ii comunitare a satelor romäne$ti transilvänene din secolul al XIX-lea о constituie ?colile parohiale, ortodoxé $i greco-catolice. Sint crea^ii ale ob$tilor säte§ti deoarece acestea hotäräsc, in ultimä instan^ä, infiin^area lor $i suportä singure toatä povara materials a institute!, oricit de modestä ar fi fost ea, de la ridicarea localului pina la asigurarea an de an, lunä de lunä a plä^ii invä^ämintului, fie cä ea este acoperitä din resurse aparfinind colectivitäfii intregi, fie cä provine, cum este cel mai adesea cazul, din contribufiile obligatorii ale membrilor säi. Insä?i alegerea dascälului, ca §i a judelui, ca $i a preotului este о prerogativä a colectivitätü säte$ti, apäratä cu tärie impotriva tendinfelor de uzurpare ale forurilor biserice$ti sau de stat. Emanate a ob$tii mica §coalä säteascä reflects, astfei, ín modul apari^iei $i existen^ei sale nu numai vivacitatea viefii colective säte?ti, nu numai posibilitätile economice ale colectivitätilor rurale, nu numai func^ionalitatea acestora in felul cum se repartizeazä pe familii noile obligatii, ci §i gradul lor de autonomie fafä de for feie dinafarä interesate in instructa popularä: biserica §i statul cärora le revine, cu primatul uneia sau alteia, patronajul §colar. ßcolile säte§ti romäne$ti se aflä, a$adar, sub tutela fie a ierarhiei biserice?ti ortodoxé, fie sub a celei greco-catolice, care dirijeazä prócesul de invä^ämint, controleazä, prin intermediul preotilor §i al protopopilor, de§fä§urarea sa, numesc sau intäresc inväfätorii etc. Existä, este adevärat, §i §coli säte$ti interconfesionale, principiu intens sus^inut de intelectualitatea laicä, dar fafä de $colile confesionale numärul lor este extrem de scäzut. De$i forurile biserice?ti dau, de foarte multe ori, impulsui pentru noile ctitorii ?colare säte$ti, biserica nu participa efectiv la sus^inerea lor, rezervindu-$i doar sarcina controlului. Statui austriac, färä sä se angajeze nici el material, sprijinä extinderea invä^ämintului popular, cu atit mai múlt cu cit in Transilvania analfabetismul cuprinde in aceastä perioadä in unele comitate pinä la 80—90% din populate. Se vor da astfei dispozifii oficiale privind infiintarea de $coli, obligativitatea frecventárii $colii, participarea organelor locale ale puterii la controlul activitätii ^colare etc. Dupä 1867, statul maghiar manifests de asemenea interes pentru invätämintul sätesc, dar
