Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
214 SIMION RETEGAN 2 in acela$i timp tinde ca desfä?urarea sa sä se facä in limba oficialä a statului. Astfel legea $ colara a lui Eötvös din 1868 obliga comunitätile säte§ti, in care existau cel pufin 30 de copii, intre 6 $i 12 ani, $i erau lipsite de о scoalä confesionalä, sä-$i construiascä un local propriu in care inväfätorul va fi plätit de stat, dar limba de predare va fi cea maghiarä. Acestea vor fi ceea ce poporul a numit „§colile fi§päne$ti“ cu totul deosebite de $colile confesionale ortodoxé §i greco-catolice in care predarea se va face $i dupä 1867 in limba romána. infiriparea imensei majoritäfi a ^colilor confesionale din satele romäne$ti transilvänene cade in cele douä decenii postrevolufionare, in epoca de puternic avint spre culturä, spre intemeieri de tot felul deschisä de revolufie, cind satele recent deziobägite, dovedind о infelegere mai profunda pentru treburile de fölös ob$tesc cu rosturi mai inalte, cuprind $coala in planurile lor de viitor $i dispun, oricit de precarä rämine situafia lor materialä, de resurse economice mai mari. Este $i perioada in care puterea de stat habsburgicä s-а arätat foarte intens preocupatä de fenomenul §colar. tinzind in Transilvania spre generalizarea inväfämintului primär, cum о dovedeste $irul foarte lung al directivelor oficiale din deceniul absolutist prin care statul, afirmindu-si hotärit primatul in domeniul inväfämintului in detrimentul bisericii, merge incepínd din 1857 pinä la folosirea fortéi pentru a obliga satele sá-$i ínalfe localuri de $coalä, sä asigure, dupä putinta lor, pläfi pentru dascäli, sä-$i rinduiascä fonduri bäne§ti destinate $colilor, sä supravegheze, prin dregätorii lor, buna funcfionare a acestora1. Tot inifiativei autoritäfii de stat austriece i se datoreazä deschiderea in toamna anului 1849 a cursurilor preparandiale de la Orlat $i Näsäud — ridicat acesta din urmä in 1859 la rangul unei preparandii cu о duratä de 2 ani —, cärora li se va adäuga intre anii 1854—1857, grafie eforturilor lui $tefan Moldovan $i acéla de la Hafeg, susfinut prin eforturile comune ale comunitäfilor säte?ti din vicariatul hafegan2. La Sibiu energicul organizator care a fost episcopul Andrei $aguna märeste, in 1850, la un an durata cursului preparandial care funcfiona aläturi de seminar. Rezultatele perioadei absolutiste atit de prielnice $colii romäne§ti au fost diminuate in primul rind de penuria disponibilitäfilor materiale ale satelor romäne$ti, in spatele cärora a fost a§ezatä $coala, atit de cätre stat, cit §i de cätre bisericä. 1 Dupä legea scolarä din 3 septembrie 1849 publicatä in Transilvania in 19 aprilie 1850 au urmat dispozi^iile Locotenentei Generale a Transilvaniei din 15 februarie 1853 nr. 21.475 $i din 28 ianuarie 1854 nr. 26.147, apói Ordinele Locotenentei c.r. a Transilvaniei din 13 mai 1857, nr. 6.813, din 13 octombrie 1857, nr. 11.553, din 8 mai 1858 nr. 9.561, din 25 octombrie 1858 nr. 21.019, din 16/4 noiembrie 1859 nr. 17.656, din 5 ianuarie 1859 nr. 30.561 cf. Amicui scoalei a. I, Sibiu, 1860, p. 75—82. 2 Iacob Radu, Istoria vicariatului gr. cat. al Hapegului, f.a., p. 151—152; Nicolae Albu, Istoria scolilor románesti din Transilvania intre 1800—1867, Ed. didacticá $i pedagogicá, Bucuresti, 1971, p. 130; cf. ?i Gazeta Transilvaniei, an XVI, nr. 1 din 5.1.1855, p. 1; nr. 2, din 8 ian. 1855, p, 5, an. XIX, din 29.IH.1856, p. 97.
