Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
21 LUPTA ROMÄNILOR PENTRU DREPTURI EGALE 185 zentativ) comitatens (al scaunului) §i intre functionari, in proporfia in care se aflä romänii intre secui. 3. Limba románé sä fie decretatä ca limbä oficialä in comitat (scaun), intocmai ca cea maghiarä. La fel ca in sedinta din aprilie, judele suprem provizoriu Rädai István, a contestat romänilor dreptul de a protesta impotriva alienärii limbii románé din viata publicä a scaunului $i, totodatä, impotriva obstrucfiei се li se fäcea cu privire la reprezentarea lor proportionalä in funcfiunile scäunale, aidoma ca inainte de 1848. Reprezentantul neinduplecat al colectivitä(ii romäne§ti, preotul auxiliar Vasile Hossu a fost sómat din nou, de data aceasta mai pe fatá ca in trecut ,„sé-i arate (acestuia) plenipotenta ín virtutea cáreia *e índreptátit a inainta rugéri in numele tuturor románilor din comitat, ori apói sä subscrie petitiunea, in care caz va fi consideratü ca о petitiune particulam a sa (subl. ns. I.R.). Protestul románilor este sprijilnit si de loan Oros-Rusu aflat de fatá ca oaspete si ceea cél este mai semnificativ, chiar de dói secui, in persoana lui Lázár ?i Dobai69. Superioritatea calitativá sub aspect ideologic §i statistic a memoriului-protest din 22 mai 1861 in comparare cu cél anterioor este evidentá. Experience politicá a románilor din alte comitate si scaune s-а acumulat, spunindu-si cuvintul cu acest prilej in Tirgui Mure§. In partea introductivá memoriul-protest isi exprimä regretul de a constata cä declarable oficialilor scaunului fäcute in sedinfa din aprilie in privinta respectärii dreptului §i a recunoa§terii individualitä^ii fiecárei nafiuni au fost doar vorbe goale. Intrind in fondul problemei in cel de al doilea aliniat el constatä cä „... toate acestea pentru romänii din acest scaun cári din poporafiunea de 80.000 numärä peste 20.00070 de suflete, au fost §i sint numai vorbe färä efect. Pentru cä fragii maghiari §i secui — singuri^ nestiind cä dupä ce legi, de nu cumva dupä piac, si női eredem cä as a este, — s-au organizat, nerespectind, ba a?a zicind, cälcind in picioare dreptul cuvenit natiunii románé.. In continuare se aratä cä noile organe administrative declarä fäti§ cä respectä egala indreptä^ire a tuturor natiunilor conlocuitoare. „Insä — continuä memoriul-protest — noi vedem cä toate acestea sint numai cuvinte, sint in Scaunul Mure§ului pinä acuma numai vorbe satire (subl. ns. I.R.), pentru cä respectarea natiunii noastre ... nu se vede. Plastic este redatä repudierea la care a fost supusä limba romänä „... care nouä toemai asa tezaur scump ne este precum fratilor maghiari le este limba maghiarä §i pe care noi toemai a§a sintern datori §i pe 63 63 Ibidem. 69 Ibidem. 70 Scaunul Mure§ figureazä in statistica Comisiei säse$ti ca fiind locuit de 116.000 de suflete din care procentual 25 sint romäni 65 unguri $i 10 al(ii. Nu cunoa§tem cauza care a determinat о atare diferentä intre cifre sub aspect statistic.
