Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
186 IOAN RANCA 22 cale legiuitä a о apára ca ín§i§i maghiarii pe a lor, nici decum nu este respectata ín acest seaun“71. Memoriul-protest se incheie cu о energicä clauzá conditional arätind cä dacä „adusele noastre gravamine nu s-ar indrepta pe cale conr.titutionalä, dar nu arbitrarä, ci pe baza egalitätii, libertätü frätietätii §i in special dacä limba noasträ nu s-ar primi $i declara pe lingä limba maghiarä de limbä oficialä in acest scann, $i dacä in reprezentanta marcalä nu se va tine egalä indreptätire fatä de romani, dupä proportia poporafiunii... in acest caz, sä däm (public) acest protest solemn in contra tuturor lucrärilor fäcute pentru noi §i sä le declaräm färä de noi fäcute — §i pretindem ca acest protest sä se ia la protocol'7. Comentariile la lupta dusä de intelectualitatea romäneascä din aceastä zonä pentru drepturile fundamentale ale nafiunii sint superflue. Se degajä cu pregnantä ata§amentul deplin al päturii intelectuale romäne$ti la idealul de veacuri pentru care au luptat cu totii impreunä, toate päturile, egalitatea si libertatea nationalä si socialä. In scaunul Ciuc—Giurgeu §i Casin ce urma sä se restaureze in aceastä formä dupä abolirea absolutismului, romänii erau masati mai ales in zona Gheorghenilor, administrativ apartinind scaunului filial Giurgeu. Ei sínt atesta(i aici din vechime, in pofida incercárilor teoretice ale apologetilor non-continuitätii de a-i considera ca fiind sositi ulterior (sec. XVIII) din Moldova73. Douä izvoare istorice de primä importanfä din secolul al XVIII-lea ii aratä ca fiind bä§tina?i cu un rol important in economia agrarä, in pädurit §i plutärit74, ocupafii fundamentale in zonä. In timpul räscoalei lui Horea de la 178475 §i a revolufiei de la 1848—1849 prezen(a lor intr-un numär mai consistent se face simtitä, tradifia luptei lor pentru dreptate socialä $i nationalä avind о continuitate certä contind ca factor fundamental pästrärii • fiin(ei lor nationale, in conditii dintre cele mai precare, pinä nu departe de zilele noastre. Era explicabil prin urmare cä publicarea Diplomei din octombrie 1860 urmatä de autograful din 21 decembrie cu toate demersurile ce au urmat acestora, Conferinfa nationalä de la Sibiu §i Conferinta regnicolarä de la Alba lulia indeosebi sä stirneascä interesül intelectualitä(ii pentru activizarea vie(ii politice, sporind numärul intrunirilor §i al consfátuirilor consultative cu caracter restrins la inceput76. 71 T. V. Pácátian, op. cit., vol. II, p. 568. 72 Intre protocoalele existente in prezent in Fondul Scaunului Mure? nu am gäsit pe cel care consemneazä aceastä adunare din 22 mai 1861. Datele privind aceasta au fost luate dupä T. V. Päcäpan, loc. cit., p. 562—563. 73 О scurtä trecere in revistä a izvoarelor care atestä prezenta neintreruptä a romänilor in aceastä zonä, pune in evidentä in sec. XVIII existenta in fiecare localitate a unui procent ridicat de familii románe?ti (Vezi mai jos). 7/* loan Ranca-Liviu Moldovan. О conscripfie necunoscutä de la 1748 a populafiei románesti din Scaunul Gheorgheni in Apulum, XV, 1977, p. 335—354. 75 loan Ranca, Domeniul Lázarea-Lázár din Läzarea-Ciuc la 1742, in Marisia X, Tirgu Mure?, 1980, pag. 92—116. 76 Arh. St. Mure?, fond Protop. unit. Gheorgheni, nr. inv. 30.
