Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
184 IOAN RANCA 20 Urmeazä apói, in mod logic dupä aceasta: Reprezentarea proportioned a nafiunii noastre (subl. ns. I.R.) atit in comitetul electiv al nobilului nostru scaun cit §i in consiliul scaunului64. Celor douä pretenRi fundamentale ale natiunii memoriul-protest le aläturä pe cea referitoare la limbä, pierderea acesteia fi'ind primul indiciu al desna^ionalizärii. „Foiosirea lirnbii noastre in mod egal (subl. ns. I.R.) se spune in memoriul-protest — ,,ca §i limba noasträ romänä sä fie folositä ca limbä egalä, la fel ca §i limba maghiarä si nu numai acolo unde locuiesc romäni numai ci si unde locuiesc amestecati (subl. ns. I.R.) la fei sä sé peimitä ca sä (ne) putem inainta actelé noastre la toate forurile in limba romänä si sä primim $i räspunsul in aceastä limbä“65. Memoriul-protest se incheie cu exprimarea dorintei cä „observabile de mai sus, pentru a ne asigura (subl. ns. I.R.) sä fie luate in procesul verbal al $edintei“. Potrivit protocolului adimärii din 18—19 aprilie 1861 rezultä cä „petifia preotului auxiliar unit din Tirgu Mure§ Vasile Hossu, inaintatä in numele säu propriu ?i al maij multor romäni locuitori ai acestui scaun nobil, a fost cititä public, iar hotärirea adunärii a fost urmätoarea: (Cu referire la punctele 1 §i 2) „In cazul cind obiectele acestor dorinfe sint garantate de légiié in vigoare §i Comitetul reprezentativ le va recunoa$te potrivit legilor; in cazul cind aceste (dorinfe) nu corespund legilor in vigoare, ele nu pót fi discutate (aid) iar petifionarul va fi indrumat la corpul legiuitor. Referitor la punctui 3: La cererile locuitorilor romäni din acest scaun nobil, serise ín limba romänä, conform legilor se va ráspunde in limba romänä (dar) numai pe baza unei copii autentice scrisä in limba maghiarä“66. Caracterul conservator si evaziv al hotäririi a fost de naturä, asa cum s-а arätat si in memoriul-protest, sä demonstreze lipsa de infelegere a Comitetului reprezentativ scáunal fatá de pretentiile total índreptáfite ale románilor din cuprinsul Scaunului Mure§. Ele au continuat sä räminä mai departe intre idealurile lor cele mai ardente, fiind repuse din nou, о lunä mai tirziu, la 22 mai in actualitate, printr-un nou memoriu-protest67. La aceastä datä, comitetul reprezentativ s-а intrunit din nou, ocazionínd románilor din cuprinsul scaunului sä-§i reactualizeze pretentiile cäzute, cu о lunä in urmä in desuetudine. Fondul lor n-a suferit modificäri dar unele amendamente, о mai bunä precizare а cadrului lor mai ales juridic se poate observa. Se pretindea acum: 1. Recunoasterea de drepturi nationale pe seama románilor pe baza egalei indreptäfiri. 2. Primirea románilor intre membri comitetului permanent (repre-64 Ibidem. 65 Ibidem. 66 Ibidem. 67 T. V. Pácában, op. cit., vol. II, p. 562.
