Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
182 lOAN RANCA 18 va cädea in sala ?i eu totu?i voi fi de fafä la verificarea protocolului“. ín fafa acestei declaraRi ferme comitele suprem a dispus cu oarecare ironie ca protocolul .. sä se indrepte dupä dorinta lor“. Korodi Samuel remarcind cä el „nu va suferi ca о astfei de mägärie sä se ia la protocol“ Oros i-a replicat cä „Protestul nostru ?i pretenRunea noasträ nu-s mägärii ci mägar e?ti domnia ta“. Cu referire la ceea ce a urmat, memoriile lui loan Oros-Rusu aratä cä .. Dupä acest scandal constitutional, nefiind női románii siguri cum cä comitele suprem va a?terne protestul nostru ímpáratului, un al doilea exemplar 1-am pus intr-o covertä (plic) .. . ?i 1-am pus la po?ta din Reghinul-Säsesc“. Motivarea atitudinii sale la adunärile din Timäveni, Turda ?i Reghin, combativä ?i intrasigentä pinä la limitä, loan Oros о face astfei: „Nimenea sä nu se mire de purtarea mea pe la adunärile; comitatense... cäci fatä cu ni?te oameni ignoranti, imbätriniti in räutate . . . ?i violente precum erau aceia inspiraR incä de spiritul RevoluRei din 1848—1849, о purtare mai umanä atita ar fi insemnat eit aruncarea mazärii in perete sau (cit) о ceapä degeratä62. Restaurarea comitetului Scaunului Mure? a suscitat in Tirgu Mure?, re$edinta administrativä a acestuia, nu mai putine främintäri in mijlocul intelectualitätii din sinui ambelor nationalitäR románé ?i secuie?ti. RevoluRa de la 1848—1849 cu evenimentele ei singeroase, duse in zona Mure?ului pinä la exacerbare, a pus capät, timp de mai bine de un deceniu, unei infloritoare vieti orä?ene?ti marcate de existenta aici a unor instituRi publice ?i ?colare care au fäcut di<n tirgul de pe Mure? un ora? cäutat. Agitatia tinereascä intretinutä decenii in ?ir inainte de revoluRe de tinerimea studioasä concentratä in jurul Colegiului reformat de grad superior, a gimnaziului de grad liceal romano-catolic ?i, mai ales, activitatea social-culturalä elevatä a celor peste 200 de canceli?ti, practicanR juri?ti la Tabla Regeascä, ce-?i avea re?edinta in Tirgu Mure?, a fost brusc intreruptä de evenimentele revolutionäre de la 1848. Publicarea Diplomei din 20 octombrie 1860, cu principiile ei Liberale amägitoare, a trezft ?i in sinul tinerimii speranta in reluarea, in curind, a activitätii institutiilor desfiintate de régimül absolutist istaurat dupä revoluRe, a?a incit in primele luni ale primäverii anului urmätor, 1861, ei au purees din nou spre ora?ul de pe Mure?, aflindu-se, in numär apreciabil aici, in aprilie, cind la re?edinta scaunului, din imediata apropiere a Colegiului reformat ?i a Tablei Rege?ti, incepeau dezbaterile pentru reinstaurarea administraRei zise constituRonale. Ora?ul, in afara celor peste 50 de canceli?ti romäni ce-?i fäceau stagiul la Tablä, numär sporit cu mult in timpul regimului absolutist, cind temeiul activitäRi administrative era grefat, in special, pe feluritele instante juridice instituite atunci, era gazda a sute de elevi románi ce freeventau Colegiul reformat ?i Gimnaziul cräiesc romano-catolic, ambele ?coli cu vechi tra-62 Ibidem.
