Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
15 LUPTA ROMÄNILOR PENTRU DREPTURI EGALE 179 menea ca adunarea sä-§i continue lucrärile' in curtea pretoriului in vázul §i auzul tuturor romänilor prezenti, unde oficialii se vor convinge cä cele expuse sint emanate si insumite din dorinta maselor prezente. Confruntárile dintre oratori de pe ambele pozifii au fost tot mai acute in finalul cärora romänii päräsesc sala §i ies in curte sub flamura stindardului national care-i astepta in mijlocul unei mari multi mi de participanti. Axente Sever refuzat la cuvint in salä de' combatanti de pe baricadele opusé ale revolutiei dip 1848, urcat pe un bolovan vorbe§te poporului despre drepturile lui. Spre sfírsitul zilei románii cu „povätuitorii“ lor se retrag la locuinta unui frunta§ local si redacteazá un nou protest care a fost trimis comitelui suprem. Sub flamurile nationale spre searä romänii se indreaptä spre satele de obir§ie. In pofida främintärilor ie^ite din comun, in care s-а incercat reorganizarea administratiei in acest comitat, aici se introduce limba maghiarä ca limbä oficialä, iar comitetul municipal are о coloraturä national preponderent maghiarä. Importante au fost in tot acest rästimp de lupte §i de främintäri politice invätämintele ce s-au tras si scoala politicä la care masele färäne<jti au participat, de§i färä succes, pentru prima datä, insemnind о vastä §i durabilä deschidere de orizont spre luptele ce urmau sä vinä. Comitatui Turda ce se intindea din Munfii Apuseni intr-o intinsä fi§ie peste Cimpia Transilvaniei pinä la poalele Carpafilor räsäriteni era impárfit, datoritá conformafiei lui geografice in douä cercuri. Cercul Inferior, eit §i comitatul in sijne, i§i avea capitala la Turda, iar Cercul Superior pentru о mai u?oarä administrare §i in virtutea tradifiei impämintenite incä in perioada iosefinä i$i incropise о capitalä secundarä la Reghin. Potrivit impärfirii proiectatä de comisia säseascä, comitatul se compunea din 44.200 de contribuabili din care 63% erau romäni, adicä 2/3, 27% erau unguri, mai pufin de о treime, $i 10% din alte nationality55. De§i cu о intindere considerabilä este de observat cá era populat abia mai pufin de jumätate decit comitatul Alba de Jos. Aceasta se datora in bunä mäsurä §i condifiilor precare in care se practica agricultura in anumite zone mai inapoiate ale comitatului, cum era cazul pe Cimpia Transilvaniei. Aici prin desfiinfarea iobägiei se mostenise о agriculturä rudimentarä, determinatä in principal de procesul avansat de degradare a pämintului, impropriu cultivárii cu plante cu un randament mai ridicat, motive care explicä aceastä necorespunzätoare populare. $i acest comitat, prin structura proprietáfii agricole, era sub aspect politico-economic, dominat de nobilime. A$a se face cä reorganizarea comitatului s-а inceput de timpuriu, la 11 aprilie, printr-o conferinfä 55 La inceputul deceniului al saselea, pe fondul punerii tot mai acute in actualitate a egalei indreptätiri a nafiunii romäne ?i a recunoaijterii ei ca a patra napune „constitutionals“ din Transilvania, Universitatea säseascä instituie о comisie compusä din ijapte membri care elaboreazä planul unei impärtiri teritoriale §i etnice a Transilvaniei in patru párti, acordind ?i romänilor un teritoriu distinct, aläturi de unguri, sa^i §i secui. (Cf. Urmőssy, op. cit., vol. II, p. 22).
