Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
180 IOAN RANCA ln consultativä la Turda, in care, in pofida majoritätii absolute a románilor in comitat, abia 3% din totálul ijnvitatilor erau romäni. Se confruntau prin urmare 11 romäni cu aproape 300 de alegätori unguri. Purtätorul de cuvint al ideii, de reorganizare pe structura comitatului din 1848 a fost Tisza László cäruia i se opune dr. loan Ratiu, frunta^ul unanim recunoscut al románilor din comitat56. Propunerea lui, de a se da о bazä largä alegerii comitetului comitatului, intemeiatä pe egala indreptátire a romänilor, cu miéi excepfii, este respinsä de partida maghiarä. ln preziua deschiderii adunärii elective propriu-zise, fixate pentru 18 aprilie, frunta^ii romänilor in numär de 40 se consfätuiesc §i adoptä ca atitudine generalä pozifia expusä de dr. loan Rafiu din adunarea consultativä anterioarä. Sínt ale$i §i citiva romäni, ce e drept, in functii modeste, intre care loan Pop Maior, loan Groze, Dänilä Fägärä§an, Iosif Moga, Simeon Crainic, loan Dombradi, loan Maier, Pavel Medan, Mihai Orbona-j, loan Pop Har§ian, Dionisie $ulutiu, loan Märginean, Iosif Grindean §i loan Märginean. Dezbaterea principals se axeazä pe preten^iile justificate ale romänilor constind din douä puncte: recunoa$terea egalitätii natiunii §i a limbii romäne §i garantarea lor prin lege. ln adunärile urmätoare, din 26 iunie, un rol important in lupta cu opozifia are loan Oros-Rusu din Vidrasäu. Radicalismul expunerii sale din aceastä §edintä fiind incomod opozifiei maghiare i se retrage dreptul de a mai participa la dezbateri pe considerentul cá nu este fiú al comitatului. Punctui lor de vedere fiind combätut, romänii protesteazá in scris §i päräsesc din nou §i aceastä adunare. Protestul lor, initiat de loan Oros-Rusu §i investit cu 311 semnaturi a fost depus unei comisii, care in final il respinge57. Pe fondul neintelegerii premeditate evidente a justificatelor pretenfii romäne§ti din partea minoritatii maghiare, dr. loan Ra^iu demisioneazá din func^ia de vice-comite al cercului superior, loan P. Maior fiind numit ca substitut al säu, dar pentru pu^in timp intrucit §i acesta va demisiona. Cele douä demisii sint intemeiate pe abuzuri comise in reorganizarea comitatului intre care se citeazä: — aminarea convocärii adunärii elective a comitetului, prelungind in mod exagerat mandatui comisiei §i a administratiei provizorii; — nesocotirea doleanfelor populafiei romäne?ti din comitat §i neincluderea lor in adresa cátre trón. О nouä adunare a comitatului a fost convocatä la 10—11 septembrie la care romänii au luat parte intr-un numär mai mare. Frunta§ii politici romäni Vasile P. Har§ian, I. Grindean ?i Iosif Moga protesteazá impotriva procedeelor neconstitutionale prin care s-а menfinut administrata provizorie la conducerea comitatului timp atit de indelungat58. 66 S. Retegan, op. cit., p. 172—173, T. V. Päcätian, op. dt., vol. II, p. 572—580. 67 Ibidem. 58 Ibidem.