Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
178 IOAN RANCA U adunarea ia sfír$it. Atenuarea simfitoare a replicilor táioase anterior, la adresa poporului román, constatatá in aceastá adunare §i dirijarea criticilor cu deosebire la adresa agitatorilor lui este de atribuit, färä índoialá efortului politic mult mai eficient acum al intelectualitátii románéin, care a fost impresionant, cum se exprimä „Gazeta Transii vaniei“. „Intelectualitatea aceasta sustine о luptä obstinatä, cerbicioasä, neintreruptä pás cu pás, unná din urmä, pentru un teren pe care romänii 1-au pierdut de secole“53. Procesul de maturizare a maselor con$tiente tot mai mult de rolul lor in viata politicä a färii, a fost factorul principal care a fäcut ca in acest comitat cu о majoritate zdrobitoare romäneascä demersurile pentru restaurarea administrafiei „constitutionale“ sä se incheie mai tirziu decit oriunde ín Transilvania. ín acest comitat la о lunä dupä aceastä adunare in 17 octombrie a fost necesar sä se mai tinä о nouä congregate. Aceasta din motivele redate mai sus, a fost mult mai combativä. Romänii au venit la ea in numär incomparabil mai mare, purtínd fiamuri nationale mársáluind din toate pártile spre Aiud. Pentru moment se pärea cä diin centru al nobiiimii maghiare, órádéiul ?i-a schimbat fizionomia §i rostul sáu traditional conservator, devemind loc de intrunire a multimilor de fosti iobagi ce pá§eau acum pentru prima datä in viatá constitutionals localä. Steagul ridicat de multimile venind dinspre Teiu§ purta inscriptia „Egalitate“. Maghiarii au cäutat sä ocupe sala de consiliu din pretoriul comitatului, sosind mai din timp, urmärind ca romänii sä räminä in curte. Era prezentä $i studentimea din clasele superioare ale Colegiului reformat din Aiud. In fruntea romänilor de astä datä s-а aflat Axente Sever, prefectul intrasigent din 1848. La sosirea lui comitele suprem Pogány íl invita la el fäcindu-i asiguräri cá „din partea ungureascá nu se va intimpia nimic supärätor“. íl rugä totodatä sá uzeze de autoritatea sa ca acest lucru sä fie reciproc. La deschiderea sedintei, aláturi de Axente Sever se mai afla in salá Iosif Hodo?, Nicolae Gáitan, Nicola, főstül tribün din 1848, dr. Amo§ Frincu, protopopul Simion Balint, főstül prefect din 1848, profesorul Antonelli din Blaj §i altii. Romänii ocupau loc §i intr-o salä aläturatä. Incä de la inceputul adunárii, problema romäneascä, — mai ales modul cum au fost ei mdepärtafi in acest comitat de la dreptul de electiune nerecunoscínduli-se reprezentarea proporfionalá, — a fost magistal impusá pe ordiinea de zi de Iosif Hodos care ín expozéul sáu, fiind printre primii vorbitori, a captat atenfia celor prezenti. Referindu-se la §irul de proteste inaintate de románi tuturor forurilor, inclusiv impäratului, oratorul a arätat cä ei iau parte la adunarea prezentä numai ca particulari, nu ca membrii ai congregatiunii pe care n-o recunose de legalá54. Expozantul dä vot de neincredere, in numele romänilor, comitelui suprem §i administrafiei impusá de el, räminind credincio?i principiului larg reprezentatív care sä fie promcrvat intr-o viitoare §i adeväratä congregatione generálé. Cere de ase-53 Simion Retegan, op. cit., p. 45. 54 T. V. Päcätian, op. cit., vol II, p. 511.