Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
11 LUPTA ROMÄNILOR pentru drepturi egale 175 probabil in evenimentele revolutionäre de la 1848—1849 de la care se scurseserä abia 12 ani. Dupä expunerea in aliniate distincte a celor trei factori de indreptätire si de justificata pretelntie ca romäniii sä fie considerati majoritari, protest® continuä cä .. nu numai fire?te, dar §i dupä dreptate trebuie sä urmeze ca populatiunea romänä din comitatui acesta §i din foloasele binelui politic comitatens $i anumit din reprezentatiunea comitatului §i alegerea oficialilor lui sä i se iee о parte mai mare de cätre populaciunea cea mai micä, neromäni si incä tocma intru aceea§i propor(iune in care fätisjiu cu fratii säi neromäni contribuiesc in sustinerea §i apärarea comunei noastre patrii.. .“43. Arbitrariul exprimat mai sus in privinta reprezentärii romänilor este ilustrat de protest in felul in care a fost practicat de comitele suprem in procedura de electiune, care, .. toate acestea nu le-а bägat nici intr-o seamä §i de la inceputul cirmuirii sale, de§i légiié de la 1848 §i unirea Transilvaniei cu Ungaria infiintatä prin terorism nici de Majestatea Sa nici de natiunea noasträ nu au fost recunoscute. Acest comitat . .. cälcind in picdoare autonómia si -uzul constitutional de mai inainte nu numai (cä) 1-au organizati dupä pläcere §i parte dupä legile Ungariei parte dupä acelea ale Transilvaniei din 1848 a cäror obligatoare putere pentru Transilvania din cauzele mai sus aduse (arätate) niciodatä nu о putem (re)cunoa§te“44. Cu referire la comitetul comitatului reihstaurat in componenda lui din 1848 (cu mici completäri) in adunarea precedentä din iunie protestul subliniazä cä .. darä §i pe comitetul cel nelegiuit din 1848 mai numai cu puterea 1-au sustinut si au ocirmuit cu el comitatui acesta pinä in zilele acestea spre grea vätämare a dreptului constitutional §i a autonomiei comitatense §i spre vexarea: si exacerbarea populatiunii románé §i vätämarea drepturilor ei celor mai säncte precum si spre tulburarea päcii, fäcindu-si fräteasca bunä intelegere — care romänii au dorit-o $i au cäutat s-о facä cu fratii maghiari — cu neputintä“45. In partea finalä protestul aratä cä ?i in adunärile precedente din aprilie ?i iunie poporul román a protestat ímpotriva procedúrái ilegale a comitelui suprem färä ca aceasta sä tinä seama de ele. Mai múlt, se mentioneazä deschis cä о deputafiune a lor avind cu ea un protest, a cerut impäratului „dispensarea Ilustritätii sale comitelui de la cirmuirea comitatului Albei de Jos, ca suprem comite46. Pentru toate cele de mai sus, mentioneazä protestul, „solemniter declaräm ... cum cä noi la Marchalul (de) pe 16 a lunii §i anului curgätoriu defipt (fixát) la Aiud nici (de) cit nu vom merge si parte la dinsul a lua nu dórim, pinä atunci, pinä cind toate nelegiuitele acestea vätämäri a egalelor noastre drepturi nu ni se vor vindeca .. .“47. 43 Ibidem, nr. 30. 44 Ibidem. 45 Ibidem. 46 Ibidem. 47 Ibidem.
