Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
174 IО AN RANCA 10 prin care se exclude limba romänä din ori?ice (oficiu) ba chiar §i din oficiul de jude cercual, sufletul mi se umple de mihnire... pentru cä a§a de amar ne este viata nationals atacatá“41. Protestul subliniazä cä impotriva celor de mai sus romänii (motii) au protestat incä din 30 iulie. Combätind principiul excesiv de restrictiv de reprezentare ,,de numai de eite 2 deputati de fiecare comunä färä privire la märimea ei“ a natiunii románé, ín sedinta din 16 septembrie, protestul constatä cä .. aceastä convocare . . . nici decit e corespunzätoare constitutiunii $i principiului reprezentatiunii poporului ci e cit se poate de nedreaptä si despoticä..ln continuare protestul constatä ilegalitatea intregii proceduri elective a noului comitet etichetind-o ca fiind .. de tot despoticä“ de aceea romänii din intregul comitat si-au pierdut cu totul increderea in comitele suprem, si din acest motiv s-au väzut siliti a petimina la impärat .. ca sä te amoveze din postul ce-1 ocupi“. In incheiere romänii munteni aratä cä rämin consecventi declaratiilor ?i protestelor lor anterioare perseverind in „dreptele noastre postulate §i declaräm ?i de aceastä datä cä női nu voim a lua parte la adunarea de comitat convocatä pe 16 l.c. sub titlu de congregatiune“. In continuare se exprimä ferm cä .. nu vom recunoaste nici un act al acelei (adunäri) ca obligatoriu... ci protestäm... in contra acestei adunäri, cerind ca aceSt protest sä se a$teamä la locurile mai inalte spre deciziune“42. Concomitent cu protestul satelor din munp adresat comitelui Pogány, reprezentantii satelor din cercul Teiu§, Alba Iulia §i Aiud intocmesc cätre juzii de cere, proteste investite cu semnäturi autentipe in care aratä intemeiat pe date statistice, nedreptätile la care sint supu$i. Cele trei proteste au un continut idein tic ceea ce dovedeste coordonarea centralä a intregii actiuni. Argumentele cu care opereazä sint peremptorii, mai documentate, in ciuda faptuluij cá ele erau adresate unor oficiali1 inferiori ierarhici comitelui suprem. О succintä analizä а lor este ín mäsurä a reda о imaginel realä a contradictiilor care s-au confruntat in acest comitat, in sálile de consilii ale pretoriilor §i in lumea satelor. Primul argument invocat este preponderenta numericä a populatiei romäne^ti constind din 180.000 suflete in comparatie cu popularia neromäneascä, maghiarä indeosebi, al cärei numär nu atingea mai mult de 20.000. Argumentul urmätor, important $i cu cäutare in epoeä, este proportia proprietätii active exprimatä de raportul 53/17. In timp ce romänii, de§i säraci, detin 53% din suprafata arabilä, finete, pä§uni §i päduri, ungurii si in general neromänii, in ciuda faptului cä majoritatea erau nobili si proprietari, detineau abia 17%. Cel de-al treilea argument, cu о valoare mai mult sentimentalä, este raportul de 1/9 al celor care §i-au jertfit viata pe „altarul patriei“ 41 Ibidem. 42 Ibidem.
