Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
9 LUPTA ROMÄNILOR pentru drepturi egale 173 dreptätile care vor sä dúca ín eroare poporul si care cuprind acuzatii nedrepte la adresa persoanä-ti“, (a comitelui suprem n.n. — I.R.). ín raportul lor cätre pretor, judele sütése si notarul din Spring redau esenta protestului románilor: „ca delegatii románi numini sä nu piece la adunarea generálé din Aiud fiindcá sint jigni(i in privinta dreptului de na(ionalitate pentru cä nici majoratul natiunii (románé) nu este recunoscut... In consecin(á acest tinár (Iosif Solomon n.n. — I.R.) prin fapta sa a sädit о mare idee in capul poporului román“36. О activitate similarä ín acélé zile a desfé§urat ín satele din apropiere si tinärul Veit an din Teius. Bocskai János, pretorul provizoriu al plé§ii Aiud, si Beregszászi Adam, ajutorul lui, raportau la 20 septembrie 1861 comitelui suprem prezenta tinárului Vel(an in satui Geomal care, aducind cu sine un protest, a pus pe sáteni sá-l semneze interzicindu-le cu desévirsire (sic!) participarea la adunarea generálé „piné cind deputátia románé trimisé la Viena nu se va íntoarce“. Acéláéi tinér Veltan este semnalat in 14 septembrie in comunele Girbovita, Girbova de Jós si Beldiu, indeplinind aceeasi misiune37. Potrivit celor relatate de Veltan, rezultä cä protestul románesc de obstruetionarea adunérii de la Aiud prin neparticiparea románilor „a fost trimis in sapte pérti ale comitatului prin sapte persoane“38 39. La 14 septembrie reprezentantii satelor muntene Címpeni, Sohodol, Secátura, Albac, Ponorel, Certeje, Vidra de Jós, Scérisoara, Bistra, Neagra, Abrud-Sat, Bucium, Cärpenis, Opidul montan Zlatna, Petro$eni, Fene§, Galati si Presaca, prin peste 200 de semnatari initiazé un protest din care, cu claritate si acuratete, rezultä programul románilor in timpul reorganizérii din anul 1861 a comitatului Álba de Jós. Se cerea convoearea congregatiei generale la care, pe temeiul egaleí índreptétiri, afaré de nobili, „toti onoratiorii si inteligentii, atit civili cit si bisericesti, toti aceia care plétesc un eens de 3 florini si reprezentantii comunali de la 50 de fumuri unul, in mod progresiv sä ia parte34. Protestul se adreseazä direct comitelui suprem Pogány György ínerimiinindu-i cu privire la convocarea adunärilor generale cä in loc sä о faeä in spiritui timpului „... neprivind nici la dorinta majoritätii, nici la chemarea Ilustritätii tale ... ci prin fortarea unor planuri separatistice, cälcind in picibare principiul egalei indreptätiri, ... pe lingä toate cä inteligenta románé ... a protestat cu toatä solemnitatea, ai declarat comitetul terorizator ales in revoluti a din 848, de legal, ai conces ca acesta insu§i sä se integreascä pe sine, ai depus jurämintul.. .“40. In ciuda acestor vicii de fond a reorganizérii administrativ („afaceri neconstitutionale“) in expresia vremii, romänii au „... privit desi cu mare indignatiune, totusi cu pozitivitate, insä väzind ordinatiunea... 36 Ibidem, nr. 35. 37 Ibidem. :B Ibidem. 39 Ibidem, nr. 32. 40 Ibidem.
