Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
162 MARIANA PLOESTEANU 18 In sensul acesta Visarion Roman — cu convingerea cä Andrei $aguna trebuie inláturat de la conducerea politicä a na^iunii románé —, cu asentimentul lui G. Baridiu, ii provoacä la о discupe in casa lui I. Bologa pe acesta §i pe Ilie Mäcelariu, cu intensa de a aborda necesitatea convocärii unei Conferinde nationale a poporului román72. In timpul convorbirii s-а ajuns la concluzia cä se impunea cu stringenda convocarea unei Conferinde nadionale, cum spunea I. Bologa ,,intr-adevär am avea de lipsä sä ne adunäm odatä ori $i cum. Uitati, ungurenii ne-au intrecut“. Imprejurärile pretindeau totodatä sä se renunde la conducerea de cätre episcopi a mi$cärii politico-nationale. Ca urmare se punea problema ca unul dintre cei dói, I. Bologa sau Ilie Mäcelariu sä convoace Conferinda nadionalä. In tóiul discudiilor dintre cei trei oameni politici au §i ingeput pregätirile necesare intrunirii Conferindei nationale, prin trimiterea a trei telegramé cätre frunta$i ai nadiunii románé, in care sä li se cearä pärerea privind necesitatea convocärii Conferindei. ln ziua de 21 februarie 1869, intr-o consfätuire restrinsä dinutä la Sibiu, cu participarea lui Ilie Mäcelariu, I. Bologa si Visarion Roman s-a hotärit publicarea in presä a unui apel cätre intelectualitatea romána din Transilvania, de a participa in numär cit mai mare la Conferinda de la Mercurea, apel pe care-1 redacteazä Vis. Roman73. De$i Iacob Bologa a contribuit activ la pregätirea Conferindei nationale, aläturi de Ilie Mäcelariu, Vis. Roman, I. Hanea, el nu a participat la conferindä. Aceasta s-а intrunit la Mercurea in zilele de 7—8 martié 1869. I. Bologa a fost ales intre cei 25 de membri ai Comitetului central national. Succesul $i rezultatele Conferindei de la Mercurea, care a pus bazele Partidului National Román din Transilvania ?i a decretat pasivitatea fadä de alegerile dietale il fäceau pe Vis. Roman sä exclame intr-o scrisoare trimisä lui G. Baridiu la 11 martié 1869: „Ziua de 20 februarie in care ne veni la B/ologa/ in casä ideea acestei conferinde, a fost о zi norocoasä. Cum vedefi, triumful nu poate fi nicicum mai mare.. .“74. I. Bologa era insä in aceastä perioadä ingrijorat, a$teptindu-se de la noul régim la orice act samavolnic, se temea cä ii va fi suprimatä pensia dacä acceptä sä facä parte din Comitetul Central national. De aceea, la 25 martié 1869 ii scria lui Ilie Mäcelariu „cä nu pot primi nicidecum misiunea de membru al zisului Comitet.. .“75. Desi nu a acceptat sä facä parte din Comitetul Central national, retinem cä I. Bologa $i-a adus aportul la convocarea istoricei Conferinde nationale de la Mercurea, situindu-se aläturi de cei mai de seamä oameni politici romäni transilväneni. Dupä cidiva ani, numele lui Iacob Bologa va reapare in corespondenta politicä a vremii cu prilejul incercärilor lui Melchior Lónyai, pre?edin-72 Vezi V. Netea, Not contribupii la cunoa$terea viepii fi activitäpii lui Visarion Roman, p. 11—12. 73 Ibidem, p. 13—14. 74 Ibidem, p. 21 75 Ibidem, p. 25; Muzeul Unirii, Alba-Iulia, fond. cit., nr. 155.
