Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
19 ACTI VITATE A POLITICÄ A LUI IACOB BOLOGA 163 tele Consiliului de Ministri de a se informa cu privire la situa^ia $i revendicärile romänilor transilväneni76. In acele imprejuräri el ii trimite о scrisoare mitropolitului loan Vancea in care afirma: „Imi läsai putin timp de cugetare — mai de aproape §i mai serioasä asupra lucrului $i dupä се-mi träsei seama, cä de la obligatiunea impusä fiecärui romän, de a lucra $i pe terenul politicei in interesül nafiunii sale, m-ar putea dispensa numai о absolutä imposibilitate, care insä considerind cu deamänuntul toate imprejurärile, recunoscu-i cä pentru mine nu existä, m-am determinat a vä face excelen^ei voastre cunoscut cä este un caz posibil in care si(n)gur nu ar ierta $i mie starea, a reintra in ceata luptätorilor no$tri na^ionali §i a corespunde din toatä debila mea putere $i cu toatä bucuria excelen^ei voastre“. Ceea ce il va preocupa insä in mod deosebit, este unitatea mi$cärii politico-nafionale románe^ti, formarea unui singur partid national pentru toate provinciile romäne$ti din Monarhia austro-ungarä — Transilvania, Banat §i Bucovina —, о conlucrare mai eficientä pe plan politic. El era convins cä numai unindu-se sub stindardul unui singur partid politic care sä reprezinte interesele intregii na^iuni, romänii vor putea sä-$i revendice drepturile. In acest sens ii scria mitropolitului loan Vancea: „Voi sä-mi exprim perfecta convingere, cä noi romänii numai lucrind cu to^ii laolaltä ín cea mai bunä coin^elegere, vom putea face vreun progres imbucurätoriu in cauza noasträ politico-na|ionalä §i cä deoarece azi nu mai putem ignora, cä s-au näscut $i intre noi partidé, care dacä nu zädärnicesc de tot ajungerea la scopul dórit, cel putin ne impiedecä inaintarea cätre acesta in modul cel mai simfibil: noi trebuie sä ne tinem de о datorinfä sfintä, a face tot ce ne mai e cu putinfä spre totala stirpire a acelor partidé $i spre inlocuirea lor cu una singurä, in na^iunea intreagä“77. Situafia era insä alta, ceea ce il nemul^umea, §i impreunä cu motivele de ordin personal, au determinat päräsirea de cätre Bologa a terenului „spinös“ al politicii, concentrindu-$i activitatea §i eforturile pe planurile cultural ?i economic, väzind, in progresul cultural $i material al conationalilor säi garancia existen^ei $i a viitorului national. Personalitate de seamä a Transilvaniei veacului trecut, Iacob Bologa, s-а remarcat aläturi de eminente personalitä^i ale vremii sale in lupta politico-nationalä a romänilor din Transilvania. Afirmindu-se ca apärätor $i sustinätor al cauzei nationale romäne§ti incä inainte de 1848, a participat la revolufia burghezo-democraticä, a desfä$urat о sustinutä activitate politica pentru recunoaijterea egalei indreptätiri a natiunii romäne $i а confesiunilor sale in anii regimului liberal, s-а aflat printre initiatorii Conferintei nationale de la Mercurea din 1869, a apärat drepturile romänilor de pe „Fundus regius“, s-а inseris deci, cu un insemnat aport in lupta progresistä a burgheziei románesti din Transilvania pentru libertate $i egalitate nationalä. 76 Vezi G. Baritiu, Pärfi alese . .vol. III, p. 493, 495. 77 Observatorul, VII, nr. 6 din 2/21 februarie 1884.
