Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
17 ACTI VITATEA POLITICA A LUI IACOB BOLOGA 161 constituit insä in permanenda servirea luptei poporului román pentru egala indreptädire in Transilvania. ln istoria luptelor politico-nadionale romäne$ti, epoca, care incepuse sub semnul unor sperande — intärite §i confirmate de lucrärile dietei románe§ti de la Sibiu din anii 1863—1864 —, se incheia deci, sub semnul unei decepdii generale pentru romäni ca §i pentru alte popoare din monarhie, prilejuitä de instaurarea dualismului austro-ungar in anui 1867. In aceastä epocä se vor aduce grave prejudicii popoarelor nemaghiare din monarhie, ceea ce a determinat intedirea luptei lor pe diverse planuri: economic, politic §i cultural, pentru pästrarea fiindei lor nadionale grav amenindatä. Protestele impotriva „uniunii“, luptele pentru pästrarea autonomiei Transilvaniei, pentru ci$tigarea drepturilor politico-nadionale declan$ate incä in 1865, continuate in 1866, au fost incununate in anul 1867 de cunoscuta petidie a nadiunii románé inidiatä de G. Baridiu §i inaintatä monarhului de cätre I. Radiu. Susdinind acdiunea celor doi frunta§i politici, I. Bologa afirma intr-o scrisoare adresatä lui Baridiu: „Voi sä fidi cu inima lini^titä, cu curagiu §i muldämidi, pentru cä ati fäcut aceea, ce trebuie sä facä tot románul /. -, / Orice rezultat va avea petidiunea voasträ: ea a fost la timpul säu $i in consonandä cu anteactele noastre nadionale. Sbere, laträ, cit le va e§i prin gurä, foilor sträine $i ale noastre, cele pírj olite de interese particulare: invingerea vä e deacum asiguratä prin consimtul tuturor romänilor necorupdi ?i iubitori de adevär $i dreptate“68. Din scrisoare reiese cu claritate cä I. Bologa se afla aläturi de cei doi conducätori radicali romäni, ре о pozidie hotäritä impotriva „uniunii“. In acela§i sens, emitentul epistolei mai afirma: „Cred eu cä unioni^tii de toatä limba nu vä vor imbrädi?a pentru asemenea servidii: dar apoi cind am fost noi gugulidi de asemenea oameni? Nici cä ne trebuie gugulirea acélóra, carii umblä sä zdrobeascä cu petrii capul maicii noastre, al dulcei Transilvanii !6U. In anii 1867 §i 1868, I. Bologa este in deplin acord cu orientarea politicä a lui G. Baridiu, cu care poartä о corespondendä vastä70, ce oglinde?te constant interesül säu fadä de problema autonomiei transilvane ca §i a stabilirii unei orientäri politice cit mai corespunzätoare imprejurärilor, in interesül poporului román din Transilvania, ca $i dezamägirea sa fadä de disensiunile politice care cistigau tot mai műit térén. In acélé imprejuräri, cind orientarea politicä pasivistä a cercurilor conducätoare romäne$ti transilvänene era in discordandä cu orientarea politicä activistä a episcopului Andrei $aguna, se impunea organizarea unei consfätuiri in care romänii sä dezbatä pe larg problemele lor nadionale $i in care sä se stabileascä о linie politicä comunä in problema „uniunii“ Transilvaniei cu Ungaria71. 08 Bibi. Acad. R. S. Romania, ms. rom. 993, f. 236, 238, 239. ® Ibidem. 70 Bibi. Acad. R. S. Romania, ms. rom. 993, f. 242—290. 71 B. Surdu, op. cit., p. 179. U — Marisia — XI
